În derivă pe fluviul...vieţii, de la Turnu Măgurele la Brăila.

Virgil ANDRONESCU

Nu pot spune că scriitorul Panait Istrati ori opera sa literară m-au influenţat, în mod conştient şi direct, dar ceea ce pot spune este că, după opiniile unor importanţi oameni de specialitate, viaţa scriitorului şi omului Panait Istrati are cateva similitudini cu viaţa şi scriitura mea.

Vorbind de similitudini, citez din criticul literar Dumitru Anghel care face următoarele constatări cu privire la cărţile mele cât şi la persoana mea: Poetul Virgil Andronescu vine în marea literatură cu zestrea spirituală a trei mari prozatori de pe meleagurile natale, Gala Galaction, Zaharia Stancu şi Marin Preda, ca şi cu toate metehnele eposului din câmpia largă cu cumpene de fântână, la fel de pitorească şi romantică, cum este Bărăganul întins şi fascinant al brăilenilor Panait Istrati şi Fănuş Neagu. Dar aduce şi ceva din poetul turnean Sorin Stoian, mort în floarea tinereţii, sinucigaş în apele învolburate ale Oltului la vărsarea în Dunăre, adică, o poezie cu totul originală şi cu o geografie lirică specifică. 

Dramaturgul Ion Bălan opinează că Virgil Andronescu, este poetul şi scriitorul care scrie, ca şi Panait Istrati, din viaţa trăită. Se desprind de aici următoarele similitudini: Dunărea care leagă viaţa şi scriitura, într-o miraculoasă derivă pe fluviul...vieţii; Brăila, oraşul cu sălcii şi salcâmi, în care au încăput aproape toate naţiile şi bisericile pământului- şi la Turnu Măgurele existând şi coexistând în trecut cateva dintre naţiile trăitoare la Brăila, dar şi drumul...literar de la salcâmul lui Ilie Moromete până la salcâmii brăilei; Panait Istrati un clarvizionar prin a cărei viaţă m-am descoperit pe mine însumi- ca om şi scriitor, cu toate tarele, durerile, neîmplinirile şi angoasele, dar şi cu revelarea unei lumi exterioare şi lăuntrice aşa cum este ea; ideea de sinucidere şi starea acesteia. 

Dincolo de toate acestea, ori din toate acestea, perioadele de...vagabond, de oameni în căutarea şi atingerea unui ideal pe tărâmurile vieţii şi ale scrisului. A fost fiul unei spălătorese din Brăila, a trăit o lungă perioadă în lumea mirifică a Dunării de Jos pe care a şi evocat-o apoi în unele din lucrările sale. Terminând şcoala primară a avut mai multe slujbe, asta făcând o mare parte din viaţa sa. A lucrat ca plăcintar, băiat de alergătură la negustor, zugrav, purtător de reclame, servitor, mecanic, hamal, fotograf ambulant ş.a. Mijloacele de existenţă fiind precare au dat o anumit sens şi etichetă perioadei de tinereţe. Mult timp a hoinărit vagabond, cunoscând mizeria în toate ipostazele ei clare si evidente. Starea existenţei sale s-a concretizat în hoinărit şi citit.

În ianuarie 1921, avea 36 de ani şi acesta a încercat să se sinucidă. A scăpat încercării disperate şi a început o importantă corespondenţă cu Romain Rolland acesta ajutându-l să-şi publice primul său roman, “Kira Kiralina” cartea care l-a făcut mai tarziu celebru.

Scriitoarea Doina Popescu-Braila: Am fost invitată de poetul Virgil Andronescu la lansarea unui volum de poezie, apoi, m-a rugat să-i prezint cartea. Îl ştiam destul de vag dar mi-am dat repede seama că am de-a face cu un poet, fiindcă nu ştia nici măcar în ce zi ne aflăm şi mi-a propus să ne întâlnim, cum ar veni, … ieri! Am citit titlul Ultimele luni din viaţa umbrei mele. L-am privit cu atenţie: nefericire profundă, pesimism concret, stringent, ca un tip copleşit de o infernală durere de dinţi şi căruia şi lumina şi vocile noastre îi făceau rău. -Deci ai de gând să te sinucizi?- A dat din cap evaziv, privind pierdut... Am insistat totuşi să-mi promită. Panait Istrati rămâne scriitorul unei vieţi trăite, iar eu un om care tot timpul am încercat a mă salva, a supravieţui...vieţii trăite, prin scris!


Share:

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Promo

Postări populare