31 iulie 2015

Panait Istrati în prezent

Ion BĂLAN

Anul Astral 2015 după Hristos, la 85 de ani după gonirea lui Panait Istrati din Franţa de către stânga franceză, sub pretextul că, acesta a fost uitat de către români, francezii îi dedică un festival, sponsorizat de către primărie?

În ziarul important din mass-media românească Adevărul de mare audienţă, numărul 22-24 mai 2015 de vineri-duminică, am citit stupefiat un articol al Doamnei Iulia Badea Gueritee şi m-au şocat numeroasele afirmaţii făcute la adresa operei şi personalităţii lui Panait Istrati şi cu o mare vehemenţă la adresa românilor …pentru că românii îşi iubesc clasicii mai puţin decât străini: scriitorul francez de origine română… Şi adaug eu că după 85 de ani, francezii au organizat un festival pe malul Sennei, în memoria lui?!

Doamnă, în primul rând Panait Istrati, n-a fost niciodată cetăţean francez: deci nu poate fi scriitor francez de origine română. Probabil, nu ştiaţi, Doamnă, că Panait Istrati, a refuzat cetăţenia franceză, deşi i s-a propus Premiul Concorde şi un mare tiraj din Chira-Chiralina, Panait Istrati este unul dintre scriitorii români care a… spart cu opera lui românească, zidul literaturii europene şi nu numai.

Scriitor francez, pentru că şi-a scris opera în limba franceză? Ştiţi ce spunea el despre acest lucru: Hazardul mi-a luat fluierul fermecat românesc, şi a trebuit să cânt pe Turnul Eiffel, dintr-o trâmbiţa. Unii vor să mă cumpere, alţi mă cedează: eu am scris în limba franceză cu SUFLETUL meu de ROMÂN! Toţi eroii mei sunt ROMÂNI! Ca să fii pretutindeni trebuie să fii undeva. Acest undeva a fost mereu pentru mine Brăila, Regina mea dintre sălcii şi salcâmi în care au încăput aproape toate naţiile şi bisericile lumii.


Stânga franceză, s-a supărat după ce a publicat la Paris Spovedania unui învins, la întoarcerea din Rusia, după o vizită făcută cu un grup de scriitori la invitaţia lui Stalin, la sărbătorirea a 10 ani de la Victoria Marii Revoluţii din Octombrie. A fost profund şocat de tot ce-a văzut şi găsit în Rusia: clase sociale - intelectualii mai ales- partidele - au fost decimate a apărut partidul unic - şi care au scăpat cu viaţă – mai ales intelectualii - se aflau în Siberia, unde Panait Istrati a fost, însoţit de prietenul lui Nikos Kazantzakis. Restul, găsiţi în Spovedania unui învins - spunea el. La întrebarea Cu ce s-a mai întors din Rusia răspundea: Doar cu Internaţionala şi îndemnul mondial:Proletari de pretutindeni uniti-vă! Stânga franceză n-a uitat Spovedania unui învins şi la supus unui boicot general: era refuzată prezenţa obişnuită la adunările stângii, n-a mai putut publica absolut nimic. În nul 1930 a hotărât să se întoarcă definitiv ACASĂ-la BRĂILA, Regina lui dintre sălcii şi salcâmi.

Doamnă, ROMÂNII, BRĂILENII, nu l-au uitat niciodată pe Panait Istrati, doar câteva exemple:
- Unul dintre bulevardele Brăilei se numeşte Bulevardul Panait Istrati,
- Unul dintre liceele de prestigiu al Brăilei se numeşte Liceul Panait Istrati,
- Panait Istrati, are în Brăila, o casă memorială!
- Biblioteca judeţeană: un edificiu impozant şi ca o dotare modernă, se numeste Biblioteca Judeţeană Panait Istrati,
- În cadrul bibliotecii, funcţionează de mulţi ani Cenaclul literar Panait Istrati, frecventat de toţi membri titulari, scriitorii brăileni. Unul dintre ei a fost şi regretatul Fănuş Neagu, Prinţul Metaforei, care, după anul 2000, a condus cenaclul.

Şi Teatrul Maria Filotti a participat activ la omagierea lui Panait Istrati, prin punerea în scenă, începând cu anul 1994, a trei piese: eroul principal, opera şi personalitatea lui Panait Istrati. Două dintre piese au fost premiate: Martor şi Judecător de către Uniunea Scriitorilor din România, cu Premiul pentru literatură Panait Istrati. Deci, nici Uniunea Scriitorilor din România nu l-a uitat pe Panait Istrati.

Un alt spectacol, realizat pe scena Teatrului Maria Filotti din Brăila, după textul şi regia brăilencei, Doamna, Cătălina Buzoianu, Chira- Chiralina, spectacol care în anul 1999 a cucerit CAMPIONATUL NAŢIONAL AL TEATRELOR!

În anul 1999 Teatrul Maria Filotti din BRĂILA a făcut două turnee în Franţa la Marsilia: la prima deplasare s-a jucat cu un mare succes Chira-Chiralina. În acelaşi an, a fost din nou invitat: de această dată şi cu Mediteraneea, periplul Mediteranei, din tinereţea lui Panait Istrati. Un spectacol care a fost realizat în trei luni în limba franceză, lucru care a creat senzaţie, ca să nu spunem admiraţie pentru colectivul teatrului brăilean.

La Marsilia avea loc plenul Teatrului Mediteranean. Teatrul brăilean fiind singurul invitat am participat alături de Doamna Cătălina Buzoianu. Am fost invitaţi şi la ultimul plen, la ultima întâlnire a reprezentanţilor teatrelor riverane Mediteranei, unde s-au făcut două comunicări importante: - Organizarea unui spectacol de teatru, cu participarea – selectivă - a fiecărui teatru care să fi plimbat într-un turneu cu un vapor de mare capacitate special amenajat, pe Mediterana, care să ajungă şi pe Dunăre, spectacolul urmând să se numească ODISEIA TEATRALĂ 2000.

Marea surpriză a fost când preşedintele a anunţat că regia spectacolului va fi făcută de către Doamna Cătălina Buzoianu. Aplauze: Doamna Cătălina, după ce m-a privit şi am schiţat … un da, într-o franceză impecabilă, a creionat un scurt program, pe care asistenţa l-a primit cu aplauze. Spectacolul ODISEEA 2000 în care au făcut parte din distribuţie şi actori români, s-a jucat şi la Brăila, pe Esplanada de pe faleza Dunării într-o feerie unică.

Doamnă, spunând toate acestea îmi dau seama că nu aveaţi de unde să le cunoaşteţi: motiv pentru care mi-a trecut şi indignarea şi supărarea şi vă fac părtaşă la bucuria mea că Brăila, românii nu l-au uitat pe Panait Istrati. De curând am sărbătorit cu mult fast în arena specială a Bibliotecii Judeţene Panait Istrati, 130 de ani de la naşterea lui Panait Istrati?!

Au participat ca invitaţi de onoare mulţi oameni de cultură: unul şi-a dat doctoratul cu Opera şi viaţa lui Panait Istrati.

Invitat de onoare a fost cunoscutul actor, regizor şi profesor Constantin Coderescu, care a pus în scenă Martor şi judecător premiat de Uniunea Scriitorilor din România şi UNITER, care a fost tras la T.V. Naţional şi de către Radio-difuziunea Română.

Notă: Doamnă, dacă vă lipseşte ceva din opera lui Panait Istrati le găsiţi în anticariatele franceze. Deci, Doamnă, nu l-am uitat pe Panait Istrati, CETĂŢEAN ROMÂN şi SCRIITOR ROMÂN! Şi dacă n-am mai putut să-i dăm viaţă va rămâne nemuritor în sufletul generaţiilor de BRĂILENI şi ROMÂNI!

Notă la notă: Următorul festival la Paris, va fi tot peste 85 de ani?! Sper că v-am convins că noi, brăilenii, suntem la timpul PREZENT şi mai ales în REALITATE cu opera şi personalitatea lui Panait Istrati!

Un admirator, I.B.

Litera 13, nr 3, iul 2015, p 1, 3-4

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu