Zbateri în subsolul fiinţei

Livia CIUPERCĂ

Orice s-ar zice şi oricâte verdicte s-ar formula, lectura-călătorie rămâne una dintre preferinţele fiinţei educate, în clasa căreia introducem şi pe Românul acestui început de mileniu III – peste care au nins deja 14 ani. Şi indiferent dacă alegi o scriere medievală sau una recent scrisă/tradusă, ca cititor, încerci să cobori în mijlocul acţiunii, să devii parte la scheletul compoziţional. Cât ai clipi, îmbrăţişezi ideea scriitoricească, te solidarizezi cu unul sau mai multe personaje, uiţi totalmente de tine  – de cel care eşti. Bine-bine, veţi spune, se poate contura şi reversul acestor trăiri! Fireşte. Ideal ar fi să se contureze şi trăiri contradictorii. Aceasta dovedeşte că te implici emoţional, că retrăieşti într-acel univers. Poţi iubi şi urî, deopotrivă. Poţi accepta gândirea scriitoricească sau să-ţi repugne. Acceptul sau dezaprobarea ţin de mulţi factori.

Share:

Plouă cu raze de soare

Constantin-Nicolae GAVRILESCU

Plouă cu raze de soare,
Pământul le-absoarbe grăbit
și nu mai e timp de visare,
destinul ne e rostuit.

Eh! Viața de-acuma începe,
când neaua a dispărut
și-i lesne de a percepe
misterul naturii, tăcut.

Se-nalţă cu trupuri firave
spre soare ţintind cu privirea,
pe flori, gâze mici, însă brave,
căci vor să-i primească iubirea.

Plouă cu raze de soare
și-ntreaga natură răsfață,
Pământul în sărbătoare
ne cheamă degrabă la viață.
Share:

Fata din vis

Irina Lucia MIHALCA


Noli foras ire, in interiore homine veritas! (Nu vă duceţi în afară, în omul interior locuieşte adevărul!)
Fiecare este o oglindă pentru celălalt, în care se vede pe sine însuşi - Shakespeare
Visul pe care îl visezi singur rămâne doar un vis, visul pe care îl visezi cu alţii devine realitate -
din scripturile antice tibetane

 
În serile calde de mai, prin fereastra camerei lui, aerul e plin de miresmele dulci de regina nopţii, suave arome de levănţică, parfum de iasomie, trandafiri, caprifoi şi mentă.

În faţa casei un tei îşi răspândeşte grăbit florile, corcoduşul şi-apleacă ramurile încărcate în adierea vântului printre crenguţele zvelte de liliac. Miroase a linişte şi a fluturi de vis. Dinspre marginea oraşului năvăleşte noaptea şi ţârâitul greierilor.

Adolescentul prefera nopţile astea pentru lumina mistică reflectată în tăcere. Câte un ţipăt pierdut în depărtări. Citea, citea enorm pentru vârsta lui. Un tânăr, diferit de ceilalţi, îşi crea propriul univers prin cuvinte ce nu trebuiau rostite decât pentru sine. Găsea imposibilă calea de a-şi face prieteni şi chiar o iubită. Aplecat la masa din cameră încerca să-şi scrie gândurile prin fragmente de romane începute.

Share:

Recenzie SPAŢIU RĂSTURNAT de Vasile MANDRIC

Dumitru ANGHEL

De la jovialitatea şi jocul cu ironia sclipitoare şi incisivă a epigramei, pe care şi-o asumă cu o anume nonşalantă detaşare la întruniri culturale de tot felul, poetul Vasile Mandric şi-a păstrat, pe un palier temporar de 40-50 de ani, tempoul lirei sale şi „linia melodică” a unei poezii grave de-o acurateţe şi-o încrâncenată stabilitate tematică, pe un canon ideatic şi o formă de demitizare estetică, pe care le-a cultivat într-o perioadă de agresivă ideologie, împiedicându-l să tipărească o carte. Este motivul pentru care abia la vârsta senectuţii domnul Vasile Mandric publică volumul de versuri „Spaţiu răsturnat”, Editura Istros a Muzeului Brăilei, 2014, 118 pagini, pe care certamente îl aşez cu drepturi depline în spaţiul „literaturii de sertar”, conceptul estetic şi de creaţie artistică atât de mediatizat şi în egală măsură controversat, aşteptat cu speranţă după Revoluţia din Decembrie 1989, dar care s-a dovedit doar o... promisiune, semnalat în recenziile mele la proza scriitorilor Fănuş Neagu („Amantul Marii Doamne Dracula”) şi Valentin Popa („Papagalul şi Revoluţia”, „Serata crăiţelor”), sau despre care s-a vorbit în presa literară, cu trimitere la Paul Goma („Din Calidor”), Eugen Barbu („Ianus”), Dinu Săraru („Crimă pentru pământ”).

Share:

Recenzie SGRAFFITO de Codrina Codruţa TUDORIU

Dumitru ANGHEL

Volumul de debut editorial “SGRAFFITO”, Editura InfoEst, Siliştea – Brăila, 2015, 60 de pagini, semnat de adolescenta Ioana Codruţa Tudoriu, se remarcă printr-o atipică şi orgolioasă încercare de a scrie literatură şi altfel (!)..., altfel decât ceea ce a perceput poetesa din zona unor stereotipii lingvistice, ca o lentoare de proces geologic, şi au determinat-o să propună un... model de creaţie novatoare şi îndrăzneaţă, de avangardă rebelă, uşor sfidătoare, ca un experiment liric inedit.

De fapt sau mai degrabă, un colaj liric, epico-liric, de poezie, de proză cu impresii, reacţii, atitudini, revolte; o tevatură sentimentală cu viziuni insidioase între ludic şi parodic, în formule bizar-agresive, infantile sau licenţioase, şi cu... “refugii” salvatoare în muzică, plastică, computer şi reţele de socializare de ultimă generaţie, cu intenţii voalate de a şoca, dar şi de a arăta că se poate scrie şi altfel decât până la ea, poetă introvertită şi nonconformistă, asumându-şi nu doar “riscul” unui oprobiu din partea... “clasicilor”, a cuminţilor şi puritanilor, ci şi satisfacţia unui tip de “frondă” juvenilă.

Share:

La cumpărături

Al. FRANCISC

Marco Polo și Cristofor Columb umblă pe stradă la braț și sunt veseli nevoie mare fiindcă e zi de sărbătoare. E zi de chenzină și banii au fost aruncați grămezi mai peste tot pentru ca lumea să poată să se servească în liniște și ordine.  Ieșim afară și eu și soția mea, Cristina, și ne umplem buzunarele până crapă cu hârtiile lor de bancă cu tot.

Ar fi trebuit să mai fi pus și în ceva ligheane dar ne grăbeam ca naiba la Universal. Conducea perechea, că de când cu diabetul eu nu mai vedeam tocmai bine, dar chiar și așa, ea apăsă accelerația până la podea de îi făcu pe cei câțiva pietoni care intenționau să o ia tot acolo să rămână în casă cu ușile ferecate. Am parcat repede și am luat-o prin complex. Era plin de lume în timp ce vânzătoarele făcuseră yoga ca să fie în formă la așa vânzare.

Share:

Poemele lunii pline

Georgiana TUDOR

I
Am ridicat privirea
şi era verde
Am furişat o ocheadă spre înalt
şi era albastru
Din verde şi albastru
erai tu.
Luna plină
Clipeşte, aud croncănituri de chipsuri
Mă întreb unde e, unde poate întârzia…
E un joc al umbrelor,
Suntem prudenţi şi
Deodată brusc răsare
Luna plină, magică –i oare ?
Pulsul inimii desenează frecvenţe năucitoare
Atinge piscuri şi adâncimi abisale
În nord, în sud, în est , în vest
Galbenă, sărată, dulce şi stresată
Luna plină râde, iar ei,
ei se luptă în van .

Share:

Evenimente culturale brăilene aprilie - iunie 2015

Mihai VINTILĂ

Vergil Matei a lansat Dincolo de patul armei - Diribau apărut la Editura Torent Press din Brăila ● Brăilean prin locul naşterii şi prin spirit, Valeriu Ion Găgiulescu a lansat la Biblioteca Judeţeană Panait Istrati în sala Fănuş Neagu noua sa carte De-a râsu'-plânsu' apărută la Editura Istros a Muzeului Brăilei ● Semnalăm prima ediţie a Festivalului Brânzei de Gulianca care a avut loc în satul Gulianca din comuna Salcia Tudor, judeţul Brăila în 9 şi 10 mai 2015. Ideea jurnalistei Gabriela Popa şi a revistei InfoZONE a fost sprijinită imediat de InfoEST.ro . Alături de Primăria şi Consiliul Local Salcia Tudor, şcoala din localitate, Căminul Cultural, Ansamblurile Folclorice Tudorencele şi Mugurii Tudorencelor, manifestarea a fost sprijinită şi de Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală, Biroul Regional Sud-Est. Seminarul R.N.D.R. cu tema Brânza de Gulianca - demersuri oficiale pentru a deveni brand naţional şi european s-a bucurat de un mare succes. ● Consemnăm extraordinarul simpozion Vârstele Poetice ale Anotimpurilor şi cea de-a IV-a ediţie a Festivalului Naţional de Creaţie şi Interpretare Ana Blandiana de la Brăila care a beneficiat de prezenţa poetei, a lui Romulus Rusan şi a lui Nicolae Băciuţ. Felicitări doamnei Gabriela Vasiliu fără de care această frumoasă manifestare care a adunat eforturile literare a 1.200 de copii nu ar fi fost posibilă ● Colegul nostru Alexandru Halupa a avut un reuşit moment poetic în Grădina Publică din Brăila cu ocazia unui eveniment, organizat de armată, duminică 14 iunie şi dedicat poetului naţional Mihai Eminescu ● Filiala U.A.P. Brăila a vernisat expoziţia Ritmuri Dunărene în Galaţi la Galeria de artă N. Mantu ● A XII-a ediţie a Festivalului Internaţional al Muzicilor Militare a fost un bun prilej de a cunoaşte muzica militară. Între 19 – 21 iunie Brăila a fost, putem spune, capitala europeană a acestui tip de muzică. ● Jurnal cu și fără Nae Ionescu și Nae Ionescu, Elena-Margareta Ionescu – O carte de dragoste. A ta de tot. Al tău de tot. File de corespondență semnate de Elena Margareta Ionescu s-au lansat la Brăila cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la naşterea filosofului brăilean. ●

Litera 13, nr 3, iul 2015, p 21
Share:

În lipsa lui Noe, la porţile transfigurării…

A.G. SECARĂ

Virgil Andronescu – Cronica potopului de după Dumnezeu, Bucureşti, Editura Zorio, 2014.

Literar vorbind, ancorat încă în porturile unui modernism existentialist, în care biograficul ţese referinţe la suferinţele unor Ştefan Petică, Panait Cerna (poeţi din alte timpuri, dar cu o sensibilitate la fel de atinsă de maladiv), Virgil Andronescu scrie o cronică (şi de frate îndurerat – volumul este scris, tipărit în memoria fratelui Vasilică) aproape psalmică, aproape deznădăjduită… Durerea este un mareşal tiranic care ispiteşte şi conduce armatele de cuvinte într-un deşert fără nume, nu înainte de a sădi sentimentul tulburării liniştii celorlalţi, străini şi surzi la strigătele de disperare ale celor încercaţi. Durerea pare a însoţi mesajul, cronica încă de la geneză, unul dintre primele poeme purtând acest titlu…

Share:

Proezie

Dumitru ANGHEL

Scriitorul Alexandru Hanganu este receptat în arealul literar brăilean şi naţional ca un reprezentant redutabil al epigramiştilor, creatori de literatură... în răspăr, puşi pe harţă şi cu un simţ al umorului, uneori chiar peste limita elegantă a dialogului paşnic, autori de poezie în format mini, de doar patru versuri, dar respectând canonul prozodic al rimei împerecheate, încrucişate sau îmbrăţişate; poeţi talentaţi, deşi sunt priviţi... cam de sus! şi cu o nedisimulată ţâfnă, contestatară de către ceilalţi- puţini ce-i drept!- poeţi, care atribuie epigramei stigmatul de facil, desigur nedrept şi discriminator.

Adevărul este că epigramiştii au personalitatea unor tipi talentaţi, inteligenţi peste medie şi cu un acut simţ al umorului, iar epigrama este acceptată ca o specie a genului liric cult, alături de sonet, odă, elegie, rondel, glossă, pastel, în ciuda unor... cârcotaşi, care o văd ca pe o damă de companie la recepţii sclifosite, elegantă şi frumoasă, frivolă şi inaccesibilă, dar după care se îndreaptă priviri admirative şi invidioase, mascate de o ţâfnă scrobită şi neconvingătoare.

Share:

Festivalul Poeţilor din Balcani, ediţia a IX-a,România – Croația

În perioada 18 - 19 septembrie 2015 la Biblioteca Judeţeană Panait Istrati din Brăila se desfăşoară a IX-a ediţie a Festivalului Festivalul Poeţilor din Balcani, România – Croația. Evenimentul este organizat de: Consiliul Judeţean Brăila, Biblioteca Judeţeană Panait Istrati Brăila, Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Sud – Est.

Obiectivul festivalului este promovarea poeziei contemporane din România şi Croația, aprofundarea conceptului de balcanism în literatură şi dezvoltarea relaţiilor de colaborare între poeţii români și croați. În cadrul festivalului vor avea loc lansări de carte, recitaluri de poezie şi muzică, dezbateri pe tema balcanismului în literatură cu referiri speciale la literatura contemporană română şi croată.

Ca invitaţi la acest eveniment vor participa reprezentanţi ai Ambasadei Croației la Bucureşti, reprezentanţi ai uniunilor de creaţie din România şi Croația, jurnalişti de la publicaţii culturale centrale, jurnalişti din presa locală.

Litera 13, nr 3, iul 2015, p 21
Share:

Istoria şi simbolistica inelului de logodnă

Ioana GRIGORE

Când a apărut inelul de logodnă? Ce simbolizează el, istoria acestuia şi multe altele, le vom afla în cele ce urmează. Primul care, oficial, i-a oferit iubitei sale, Maria de Burgundia, un inel de logodnă cu diamante, a fost Arhiducele Maximilian al Austriei, în anul 1477. De fapt, marcarea legăturii dintre două persoane se practică încă din preistorie. Oamenii peşterilor foloseau brăţari împletite din iarbă, pe care le puneau în jurul mijlocului, încheieturilor mâinilor şi gleznelor femeilor, pentru ca spiritul acesteia să fie sub protecţia bărbatului.


Egiptenii considerau cercul, ca fiind un simbol al eternităţii, neavând început sau sfârşit. Ei credeau că, în al patrulea deget de la mâna stângă, s-ar afla o venă care ar duce direct la inimă. Ideea a fost preluată apoi de greci şi de romani, aceştia din urmă denumind-o, vena amoris sau vena iubirii. Din această cauză, inelul de logodnă îşi are locul pe al patrulea deget. Iniţial, singura componentă a bijuteriilor, era metalul, cu finisaj brut şi margini neregulate, trecându-se apoi şi la încastrarea pietrelor preţioase şi semipreţioase, şlefuite şi realizate atent. La începuturi, bijuteriile erau folosite pentru etalarea bogăţiei şi ca monedă de schimb în tranzacţiile comerciale. În Roma antică inelele erau realizate din fier şi simbolizau legătura puternică dintre un bărbat şi o femeie.

Share:

Concursul Naţional de Proză Scurtă Fănuş Neagu, Brăila, ediţia I-âi, 2015

Mihai VINTILĂ

Biblioteca Judeţeană Panait Istrati Brăila, în colaborare cu Consiliul Judeţean Brăila, Primăria Municipiului Brăila, Muzeul Brăilei Carol I, Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila, Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Sud-Est şi Şcoala Fănuş Neagu Brăila, a organizat Concursul Naţional de Proză Scurtă Fănuş Neagu, Ediţia I-âi, 2015.

În urma unui îndelungat proces de selecţie, juriul a decis acordarea următoarelor premii:

Marele premiu
Daniel PANDELE, Colegiul Național Sfântul Sava. București, clasa a-XII.

Categoria: 11-14 ani (ciclul gimnazial)
1. Adina Iuliana CALU, Şcoala Dimitrie Cantemir. Brăila, clasa a-VIII-a.
2. Eliana Elena ISARI, Școala I. Al. Brătescu-Voinești. Târgoviște, clasa a V-a.
3. Onisim PÎNZARIU, Școala Gimnazială Mihail Kogălniceanu. Dorohoi, Botoșani, clasa a-VII-a.
Mentiune. Cătălina CIBI, Scoala Gimnazială Acad. Marin Voiculescu, Giurgiu, clasa a-VII-a.

Categoria: 15-19 ani (ciclul liceal)
1. Andreea Letitia POPA, C. N. Gh. Munteanu-Murgoci. Brăila, clasa a XI-a.
2. Diana ȘTEFĂNESCU, Colegiul Național Unirea. Brașov, clasa a XII-a.
3. Cristina-Mihaela BOTÎLCĂ, Liceul Mihail Kogălniceanu. Snagov, jud. Ilfov, clasa a XII-a.
Mentiune. Florin MARIN, S.G.S. Tichileşti, Penitenciar, jud. Brăila.

Litera 13, nr 3, iul 2015, p 16
Share:

Darul naţiei noastre, poezia

Ion GRIGOROIU

Observ, cu destulă tristeţe, că lumea s-a schimbat şi a uitat aplecarea spre poezie. Până când ţara se va aşeza pe soclul ei şi până când lumea îşi va dea seama că îi lipseşte ceva, poezia va zace în paginile cărţilor, uitată. Trăiesc scriind şi scriu trăind, luptându-mă cu prejudecăţile unei lumi incerte despre care aş putea să spun că, odată, cândva, ştia că poezia este o hrană a sufletului fără de care nu poţi trăi. Dragostea dă viaţă şi pentru asta merită să lupţi.

Am trăit, am învăţat şi am înţeles că, dacă pentru poezie înseamnă frunza, floarea şi fructul, pentru om poezia înseamnă iubita, soţia şi copilul. Deci, poezia este o certitudine şi ea nu poate lipsi din dimensiunea timpului. Aştept întoarcerea la poezie, cu siguranţa că ea ne va lumina viaţa, calea şi destinul.

Aştept ...

Litera 13, nr 3, iul 2015, p 15
Share:

Arta şi cetatea (III)

Hugo MĂRĂCINEANU

Dumitru Poenaru hospodaru comunei Brăila, cum am spune azi arhitectul-şef al urbei, intuieşte şi previne o dezvoltare haotică, lipsită de gust şi de durabilitate şi la 1859 (cu un an înaintea Bucurescilor), dă ordinul ce conduce programul de construcţii în ocoale, raioane bine definite, nefăcând rabat de la calitatea materialelor, dimensiuni şi decoraţiuni şi încheie cu ameninţarea că domnii proprietari şi constructori vor fi aspru îndatoraţi, nici măcar pe motivul că nu ştiu a ceti şi scrie. Vedeţi îndatoraţi ca obligaţie de onoare şi nu ameninţaţi, siliţi, pedepsiţi cum este astăzi, cu amendă!

Orăşanul, masa locuitorilor, publicul n-are nici un contact cu arhitectura, cu pictura, el vrea să câştige, să se îmbogăţească şi cel mult să se distreze, să chefuiască (în termenii epocii) şi s-a umplut Brăila de ceainării, cafenele, cazinouri, şantanuri (cafenea, restaurant, local cu program artistic), teatre de revistă, iar pentru lumea subţire ce afluia spre Eldorado-ul dunărean a apărut conservatorul Lyra şi prin donaţie a apărut teatrul comunal.

Share:

Brăila - capitală culturală europeană?

Virgil ANDRONESCU

În urmă cu ceva vreme, a apărut ideea şi mai târziu concretizarea acesteia într-un proiect numit Brăila, Capitală Europeană a Culturii. Proiectul este iniţiat de Asociaţia Brăila 2021 şi aduce Municipiul Brăila într-o competiţie naţională pentru căştigarea statutului de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021 alături de alte oraşe importante din România: Timişoara, Craiova, Cluj, Iaşi, Baia Mare, Braşov, Sfântu Gheorghe şi Bucureşti.

Din câte se vede, există o concurenţă destul de mare pentru câştigarea titlului de Capitală Europeană. Startul a fost dat şi fiecare dintre oraşele enumerate mai sus s-au pus pe treabă, fiecare dintre acestea au început o amplă campanie de strângere de propuneri din zona societăţii civile, care reprezintă una dintre cerinţele cele mai importante ale proiectului, astfel că s-a început o intensă campanie de promovare şi, cică, o amplă dezbatere publică. O altă cerinţă foarte importantă din proiect este că fiecare oraş candidat trebuie să fie susținut local, regional și național, astfel că s-au căutat şi s-au încheiat parteneriate cu oraşe învecinate sau de dincolo de graniţele ţării.

Share:

Un singur Paşte pentru toţi creştinii?

Zeno HALUPA

Vineri, 12 iunie 2015, în cadrul celei de-a treia Reculegeri mondiale a preoţilor, Papa Francisc a mărturisit că şi-ar dori ca toţi creştinii să ajungă la o dată fixă pentru sărbătorirea comună a Paştelui. După cum se ştie, Paştele catolic este sărbătorit în prima lună după echinocţiul de primăvară (21 martie), potrivit calendarului gregorian. În schimb, pentru ortodocşi, care utilizează calendarul iulian revizuit, Paştele acestora tinde să cadă, de obicei, cu o săptămână mai târziu: Trebuie un acord - este de părere Papa Francisc, precizând că Biserica Catolică este dispusă să renunţe la data determinată pentru Duminica Paştelui, adică în prima lună după echinocţiul de primăvară, mai ales că această disonanţă pascală între creştini o consideră una ruşinoasă. De asemenea, Suveranul Pontif n-a uitat să exprime, printr-o glumă, situaţia actuală: Hristosul tău a înviat deja? Al meu o va face săptămâna viitoare - asigurând că a avansat deja propunerea către Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului şi Patriarhiei Moscovei.

Share:

Acasă la tata, spectacolul cu ochiul spre…oglindă. Minicronică teatrală

Armanda FILIPINE

Relaţia noastră cu Teatrul presupune întâi de toate o voluntară conexiune având valenţe multidiscplinare – pentru că trebuie, nu-i aşa, să înţelegi dincolo de replici şi joc actoricesc inclusiv mecanismele mai mult sau mai puţin subtile ale realizării decorului şi costumelor, ale felului în care se insinuează coloana sonoră în şi dinspre piesă şi, de ce nu, calitatea montării regizorale… deci, dacă ne satisface intelectual, spiritual…

Multe dintre aceste cerinţe sunt îndeplinite de Acasă la tata, recenta premieră a Teatrului Maria Filotti – managerul Lucian Sabados are şi aici un merit - după un text de Mimi Brănescu (actorului bucureştean i s-a mai jucat cu succes la Brăila Tăblia de la marginea patului) pus în scenă de regizorul Radu Nichifor.

Share:

In memoriam profesor Toader Buculei

Dumitru ANGHEL

Toader Buculei
Fiu adoptiv al Brăilei, Toader Buculei venea din Ţara de Sus, de pe colinele Sucevei, coborâtor de pe zidurile năruite ale Cetăţii lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. Se născuse în Dolheştii Mari, la 5 martie 1930, unde a şi învăţat clasele primare. Este înscris la Seminarul Teologic Sfântul Gheorghe din Rădăuţi şi, după şase ani, la Liceul Nicu Gane din Fălticeni, apoi devine student la Facultatea de Istorie a Universităţii Al.I. Cuza din Iaşi.

Stabilit în oraşul de la Dunăre, va fi profesor la câteva şcoli şi licee, dar peste jumătate din cariera sa didactică a desfăşurat-o la Colegiul Naţional Nicolae Bălcescu, căruia, în multele scrieri ale sale, i-a evidenţiat rolul hotărâtor în viaţa culturală a urbei noastre. După reîmpărţirea administrativă din 1968, când Brăila redevine judeţ, Toader Buculei va schimba vremelnic catedra cu funcţia de Inspector cu probleme de muzee la Comitetul pentru Cultură şi Artă al Judeţului Brăila, ca inspector şcolar în două rânduri şi ca membru în conducerea Filialei Brăila a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România.

Share:

Litera13 la Festivalul Naţional al Cărţii Axis Libri, ediţia a VII-a

Frimu GHINEA

În perioada 27 mai - 1 iunie 2015, Biblioteca Judeţeană V.A. Urechia Galați în parteneriat cu Editura Eikon, sub patronajul Ministerului Culturii, cu sprijinul Consiliului Judeţului, Consiliului Local şi Primăriei Municipiului Galaţi şi în colaborare cu instituţiile de cultură: Centrul Cultural Dunărea de Jos, Universitatea Dunărea de Jos, Inspectoratul Şcolar, Palatul Copiilor, Teatrul Muzical Nae Leonard, Teatrul Dramatic Fani Tardini, Teatrul de Păpuşi Gulliver, Muzeul de Istorie, Muzeul de Arte Vizuale, Casa de Cultură a Sindicatelor şi Casa de Cultură a Studenţilor a organizat a VII-a ediţie a Festivalului/Târgului Naţional al Cărţii Axis Libri.

Share:

Teatrul Maria Filotti

Alexandrina IORDACHE

Funcționând într-o clădire construită în jurul anului 1850, monument de arhitectură ce face parte din patrimoniul cultural național, Teatrul Maria Filloti - carte de vizită a orașului – are o tradiţie de peste 150 de ani. În îndelungata sa existență a cunoscut, ca și orașul, urcușuri şi coborâșuri dar, de fiecare dată, a ieșit învingător spre delectarea publicului iubitor de teatru. Clădirea, inițial hotel, a fost donată prin testament Primăriei Brăila, în anul 1910, de către Dumitru Ionescu, fost primar al Brăilei, proprietar la acea data al imobilului. Hotelul Rally, construit în jurul anului 1850, avea teatru, hotel, club, restaurant, cinematograf, arenă de vară, cofetărie. Sala cu scenă pentru teatru a Hotelului Rally, una din cele două săli de teatru existente în oraș în anul 1860, este imobilul în care funcţionează Teatrul Maria Filotti.

Share:

Alexandru Halupa - Fior decadent

Share:

Cenaclul Panait Istrati - scurtă privire

Mihai VINTILĂ

Cenalul literar Panait Istrati al Bibliotecii Judeţene Panait Istrati Brăila a luat fiinţă în anul 2008. El vine după mai multe încercări cenacliste desfăşurate în Brăila. Astfel în perioada 1949 - 1969 a existat un Cenaclul Hristo Botev, între 1969-1989 un Cenaclu Mihu Dragomir. Din 1985 a existat un cenaclu Panait Istrati al Uniunii Scriitorilor din România. Şedinţe sporadice au avut loc în perioada 1997-2002 iar între 2002-2007 Cenaclul s-a numit Mihai Sebastian.

Panait Istrati în actuala formulă este legat de Biblioteca Judeţeană cu acelaşi nume care îl patronează. Şedinţele se ţin de regulă în ultima vineri a fiecărei luni, la ora 17, în Sala Fănuş Neagu de la etajul al III-lea al bibliotecii. Participă la şedinţe cca 10-15 membri.

Share:

Promo

Postări populare