25 august 2016

Sighet: Reculegere pentru cei care au trecut prin închisorile și deportările comuniste.Brăileanul Radu Portocală una din miile de victime.

Alexandrina IORDACHE

Pe 9 iunie la Sighetu Marmației a avut loc o zi de reculegere pentru cei care au trecut prin închisorile și deportările comuniste sau au luptat în rezistența împotriva comunismului. Anul acesta evenimentul, organizat de Academia Civică, s-a desfășurat la Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistenței și la Cimitirul Săracilor, parte din ansamblul Memorialului. Au fost prezenți Ana Blandiana și Romulus Rusan de la Academia Civică, reprezentanți ai Asociației foștilor deținuți politic din România și ai Asociației foștilor deportați în Bărăgan, studenți și profesori universitari, foști deținuți politic, deportați, familiile și prietenii lor, din toată țara. La eveniment a participat și un grup de brăileni.

Programul evenimentului a cuprins dezbaterile Rusaliile negre - 65 de ani de la deportările din iunie 1951 și O fereastră spre libertate - 60 de ani de la mișcările studențești anticomuniste din 1956 urmate de mai multe lansări de carte, vizitarea Memorialului și un serviciu religios oficiat de de preoți ortodocși și greco-catolici la Cimitirul Săracilor. Pe perioada desfășurării dezbaterilor, în sala de proiecții, a rulat filmul Lagărele din Balta Brăilei din serialul Memorialul Durerii de Lucia Hossu Longin. În Galeria foștilor deținuți politic, unde sunt expuse mii de portrete, se află portretul fostului primar al Brăilei, în perioada 1922-1925, Radu Portocală. Acesta a făcut parte din lotul foștilor demnitari adus în închisoarea Sighet în noaptea de 5/6 mai 1950 și a fost torturat până la moarte (13 aprilie 1952).

Radu Portocală, avocat și politician liberal, s-a născut la 12 august 1888 la Brăila. A absolvit Liceul Nicolae Bălcescu din Brăila, a urmat Facultatea de Drept și pe cea de Filosofie din București. În perioada 1922-1925 a fost primar al Brăilei funcție din care a demisionat. Pentru contribuția sa la viața culturală, modernizarea urbanistică și administrativă a orașului, în anul 1939, i s-a acordat titlul de Cetățean de onoare al orașului Brăila. A fost decan al Baroului din Brăila și președinte de onoare al organizației Brăila a Partidului Național Liberal. A fost deputat și senator în mai multe legislaturi și a fost membru în trei guverne conduse de Gheorghe Tătărăscu.

În anul 1940 se retrage din politică. Destinul acestui intelectual de mare ținută s-a schimbat radical când au venit comuniștii la putere. Este arestat în 1948 când a stat 9 luni la închisoarea Văcărești dar, este eliberat. Următoarea arestare are loc în 1950 și este adus la închisoarea Sighet unde a murit la 13 aprilie 1952. A fost Cavaler al Ordinului Mihai Viteazul, distins cu Steaua României, Coroana României, Ofiţer al Legiunii de Onoare (Franţa), Cavaler al Ordinului George I (Grecia), Cavaler al Ordinului Coroana Italiei, Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918. Cel mai important obiectiv al orașului Sighet, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței sau Memorialul Durerii cum mai este cunoscut, funcționează în clădirea fostei închisori, str. Corneliu Coposu, nr. 4. El este format din Muzeul și Cimitirul Săracilor din Sighet și Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului cu sediul la București.

Realizarea Memorialului Victimelor Comunismului si al Rezistenței este ... un mijloc de resuscitare a memoriei colective. Format din Muzeul de la Sighet și din Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului, cu sediul în București, precum și organizator al Școlii de Vară, Memorialul este o instituție a Memoriei, unică în felul ei prin faptul că este, în același timp, centru de cercetare, de muzeografie și de învățământ. La întrebarea Poate fi reînvățată memoria? Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței din România este un convingător răspuns afirmativ. – spune Ana Blandiana.

revista Litera 13, nr.7, p.5, iulie 2016

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu