REVOLUTE

Virgil ANDRONESCU

dacă infinitul tău nu-ți mai e de-ajuns
de-atâta iubire
ți-l dăruiesc pe-al meu cu inimă cu tot
din prea multă iubire
să-ncapă-n ele ca-ntr-un mare nepătruns
de-atâta iubire
prea-plinul tău lăuntricul de infinit-imens!

și dacă totuși prin nevrednicul absurd
de neiubire
imensu-ți suflet nu se umple de infinit-intens
de-atâta neiubire
îți dăruiesc imensu-mi sine până în străfund
de-atâta amintire
și-n plus un alt și alt prea-infinit de univers!

să te sădească-adânc în tine
cu iubire
să te-adâncească-n timpuri absolute
cu iubire
cu tot cu sufletul din mine
cu iubire
cu tot cu sufletu-ți de clipe revolute!