Teatrul Maria Filotti

Alexandrina IORDACHE

Funcționând într-o clădire construită în jurul anului 1850, monument de arhitectură ce face parte din patrimoniul cultural național, Teatrul Maria Filloti - carte de vizită a orașului – are o tradiţie de peste 150 de ani. În îndelungata sa existență a cunoscut, ca și orașul, urcușuri şi coborâșuri dar, de fiecare dată, a ieșit învingător spre delectarea publicului iubitor de teatru. Clădirea, inițial hotel, a fost donată prin testament Primăriei Brăila, în anul 1910, de către Dumitru Ionescu, fost primar al Brăilei, proprietar la acea data al imobilului. Hotelul Rally, construit în jurul anului 1850, avea teatru, hotel, club, restaurant, cinematograf, arenă de vară, cofetărie. Sala cu scenă pentru teatru a Hotelului Rally, una din cele două săli de teatru existente în oraș în anul 1860, este imobilul în care funcţionează Teatrul Maria Filotti.


De-a lungul timpului, încă din anul 1840, în oraș au susţinut reprezentații, în saloane particulare sau săli de spectacol, trupe de renume ale vremii: Costache Halepliu, Mihail Pascaly, Fani Tardini, Costache şi Iorgu Caragiale, Theodor Theodorini, Alexandru Davilla, Aristizza Romanescu, Matei Millo, Constantin Tănase, iar mai târziu personalităţi de prestigiu din țară și străinătate au urcat pe scena teatrului.

Teatrul a avut mai multe nume, cel de azi, Maria Filotti, l-a primit în anul 1969 ca un omagiu adus uneia din cele mai apreciate actriţe române născută în comuna Batogu, judeţul Brăila şi care a debutat în 1905 pe scena acestuia. Tot în teatrul brăilean a debutat, în 1881, Hariclea Darclée. Clădirea inițială a suferit de-a lungul timpului modificări, lucrări de consolidare, renovare și restaurare. Din februarie 2014, clădirea a intrat într-un amplu proces de restaurare și consolidare.

Actualul edificiu cuprinde o sală mare de spectacole, sala studio, sală de conferinţe și recepții, foaiere, un hol monumental, un candelabru supraetajat de 800 de kilograme compus din 150 de braţe  şi peste 1000 de ace şi frunze de cristal, covoare cu desene ce reprezintă pictura plafonului foaierului mare, săli de repetiţii, ateliere de creatie şi producţie, bibliotecă, magazii de costume, decoruri şi recuzita, depozite pentru aparatură, cabine pentru actori, scenă culisantă, centrală termică, birouri
pentru administraţie şi secretariat literar, agenţie teatrală etc.

Intrarea în teatru se face dinspre Piaţa Traian. Din holul monumental, urcând scările flancate cu baluştri de marmură albă de Ruşchiţa, se ajunge în Sala Mare restaurată, în perioada 1980-1983, cu elemente noi de artă monumentală, stucatură, pictură, candelabre și corpuri de iluminat.

Cortina de pe scenă, creată de Val Munteanu, cuprinde elemente care țin de arhitectura și istoricul Brăilei, casele și corăbiile de altădată, bogățiile Dunării și ale Bărăganului, dar și semnele simbolice ale teatrului. Metaforă a Brăilei, cortina reprezintă ochii Chirei Chiralina, flori şi holde, fiind un efluviu artistic din catifea cu fire aurii şi argintii în peste 90 de nuanţe.

Acest edificiu de cultură, începând din anul 1995, găzduiește Concursul Internațional de Canto Hariclea Darclée. Tot aici se organizează Festivalul Zile şi Nopţi de Teatru la Brăila.

Litera 13, nr 3, iul 2015, p 5