Vizionarea filmului „Basarabia” la Braila

Muzeul Brăilei organizeaza sâmbătă, 28 septembrie 2019, ora 10, în sala mare din Piața Traian, nr. 3 vizionarea filmului „Basarabia” realizat de studioul de producție cimatografică Sinapsa Film din Sibiu.

Activitatea este organizată în colaborare cu Cinefeel Brăila și scriitorul Horia Muntenus, realizatorul filmului.

„Este un lungmetraj cu o durată de 300 de minute. Filmul este realizat cu sprijinul popular de pe ambele maluri ale Prutului. Filmările au început pe data de 1 decembrie 2016, la Chişinău şi au continuat până în noiembrie 2018, cu finalizarea postproducţiei anul acesta, 2019, când se împlinesc 101 ani de la Declaraţia de Unire cu România a Sfatului Ţării din Basarabia”, a declarat domnul Horia Muntenus.

Share:

DINCOLO DE PATUL ARMEI de Vergil MATEI. RECENZIE de Dumitru ANGHEL

Dumitru ANGHEL

DINCOLO DE PATUL ARMEI de Vergil MATEI


Volumul „Dincolo de patul armei” – Jurnal de diribau – Editura Lucas, Brăila, 2018, 212 pagini, semnat de prozatorul Vergil Matei, are complexitatea epică a unui roman, pe o temă majoră, unitară şi echilibrată în planul desfăşurării întâmplărilor, deşi pare structurat pe câteva capitole, cu vagi diferenţieri conflictuale, fiecare cu un epic de sine stătător până la urmă.

Domnul Vergil Matei, condeierul obişnuit cu rigorile tematice ale reportajelor sale (este membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, posesor al Cărţii Internaţionale de Ziarist), a împrumutat cărţii sale ritmicitatea in allegro a faptelor cotidiene, specific genului jurnalistic. Din această perspectivă stilistică, întâmplările din volumul „Dincolo de patul armei” au nuanţările unui algoritm narativ cu direcţionare spre alte specii, din care se pot distinge câteva schiţe, tot atâtea nuvele sau o puzderie de microreportaje de întâmplări jurnalistice, într-o frenezie epică bine temperată, ca în celebra bijuterie muzicală „Tablouri dintr-o expoziţie”, de Modest Musorgski, care alcătuiesc cu certitudine un roman cu toate componentele speciei şi genului epic literar, fapte şi întâmplări într-un tutti memorialistic, din care se încheagă o sinceră şi melancolică trăire a unor fapte de viaţă, cu nimic mai prejos decât oricare dintre marile teme ale literaturii autentice.

Un roman, aşadar, cu toate ingredientele definitorii pentru încadrarea într-un canon al personalităţii scriitoriceşti, pe care prozatorul Vergil Matei şi-l revendică autoritar, printr-o uvertură stilistică definitorie într-un exces de zel, pe care-l stăpâneşte cu greu, în prag de manierism, persiflant mai degrabă.

Conflictul, cauzalitatea, mobilul epic, tema romanului „Dincolo de patul armei” se nasc spontan, abrupt, într-o avalanşă de picanterii de vocabular cazon de tip Moş Teacă, cu infiltraţii argotice, pentru o lume fantasmagorică şi abuzivă, pe un voluptos experiment stilistic, de o diversitate deconcertantă.

Un roman ca un Jurnal cazon de recrut, cu galeria sa tradiţională de subordonaţi, plutonieri, sergenţi şi caporali, încolonaţi în marşul triumfal spre Câmpul de luptă al apărării patriei; o literatură de porthart, cu toate ticurile unor agasante capricii, de o violentă expresivitate. O literatură cu o tehnică sincopată alternativ cu intermezzo-uri de Amintiri din copilăria de la Mărtineştii naşterii scriitorului Vergil Matei, cu amănunte biografice şi detalii picante din anii de şcoală, cu personaje reale din mediul familial, părinţii, fraţii, verişoarele ori cu bunicul, veteran de război, cu armata făcută pe vremea regelui Carol I şi marcat emoţional de întâlnirea de la Constanţa a acestuia cu ţarul Nicolae al II-lea al Rusiei, cu puţin timp înainte de Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, care a schimbat dramatic şi destinul ţarului dar şi soarta viitoarelor ţări socialiste, marcată de comunismul autoritar al lui Stalin.

Prozatorul Vergil Matei este sigur un nostalgic iremediabil, „virusat” de Amintirile de nuanţă humuleşteană, dar trecută prin filtrul genei umoristice din zona uşor flegmatică a generaţiei, care abia dacă mai crede în... „nu ştiu alţii cum sunt!”, sau în candoarea „Ozanei cea frumos curgătoare şi limpede ca cristalul”. Are propriul registru sentimental, nu acceptă ingrediente sufleteşti de niciun fel şi are o linie melodică fără influenţe; îşi afirmă tonal opţiunea narativă, în ciuda unui posibil risc de consecinţe.

Este, desigur, o opţiune asumată dar, parcă, tocmai această nonşalantă detaşare i-au asigurat un credit, fără riscul devalorizării de pe piaţa originalităţii creativităţii literare. Prozatorul se expune, vulnerabil, unor posibile reproşuri în planul autenticităţii literaturii de ficţiune, pentru că nu s-ar fi debarasat de stilul practic şi real al jurnalistului preocupat de efectul social imediat al ştirilor sale: „Ba, pe când eram ucenic la profesională, m-am trezit cu el la Bucureşti, unde alături de fratele Niculae şi de antrenorul lui..” (pag. 26).

Salvarea scriitorului Vergil Matei, care ar putea fi acuzat de malpraxis narativ, vine de la măiestria cu care păstrează fluenţa epică, pe firul unei ape molcome de câmpie, fără prăvălirile unui râu de munte, deşi nu lipsesc stereotipiile cazone şi o gramatică retorică: „- Sunt căpitan Grigore Ciolcan din armata geniu-construcţii, tata-mare-a vostru timp de-un an... Aicea nu sunteţi ca la puşcărie, legaţi unu’ de altu’ şi cu puşca la curu’ vostru” (pag. 33), ca un „atac la baionetă”, cu un vocabular agresiv, convenţional cu efecte de intimidare şi supunere oarbă.
Există în această proză, satirică mai mult de paradă, o preferinţă pentru portret, pe care-l îmbracă în haina de ceremonial vesel, cu „pete de culoare” umoristice şi elemente de contrast, într-un context advers, de joc înscenat, ca o strategie a provocării: „Trag cu ochii la Micu... Păr blond, buclat, răsfrânt puţin pe fruntea-i încreţită, claie îngrijită, şmecheros... Celălalt, beat mangă, adormise, lăsându-se ca un sac de cartofi pe umărul meu” (pag. 37), cu etimologii caricaturale, cu o cromatică în exces, apăsată, cu nuanţe ilare, pentru a marca ticurile cazone, stereotipiile de vocabular şi de comportament: „Aniliere, îmbrăcat la patru ace, îşi etala ostentativ ţinuta...” (pag. 38), numele cazon al şefului militar, caricaturizat şi astfel.
O altă componentă stilistică în proza domnului Vergil Matei, umorul, capătă multiple valenţe de tipul clişeelor „limbă de lemn” din retorica propagandei comuniste: „- Tovarăşe locotenent, raportez: Menirea noastră, a militarilor din forţele armate, este să apărăm, chiar cu preţul vieţii, de va fi nevoie, cuceririle revoluţionare ale poporului, independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a patriei noastre” (pag. 45).

Stilistic, proza „aliniată” la rigorile aspre ale vieţii militare şi ale specificului regulamentelor cazone atinge cote de reper scriitoricesc, iar autorul romanului „Dincolo de patul armei” poate fi recunoscut dintr-un singur pasaj, asemeni specificului, la fel de inconfundabil, al unei lucrări muzicale şi al compozitorului respectiv.

Elementele epice de ficţiune ale romanului „Dincolo de patul armei” sunt dominate de faptele de viaţă, de biografia scriitorului Vergil Matei, cu trimitere temporală spre copilărie, şi locală dinspre satul naşterii sale, Mărtineşti, din Vrancea: „Pentru fiecare dintre noi, aşezarea, locul în care ne-am născut nu pot fi uitate niciodată, Mărtineşti, iaca, acolo şi el un sat obişnuit...” (pag. 75), poate doar la fel ca Humuleştii lui Nică al lui Ştefan a Petrii Ciubotariul.
Sunt fapte şi întâmplări reale, ca de „Jurnal”, cu personaje cu onomastică convingătoare, Matei, din actul de identitate al autorului romanului: „Împreună cu verişoarele mele, Virginia Matei, Anişoara Matei şi vărul Nelu Matei am luat în stăpânire o pagină din catalogul clasei timp de opt ani” (pag. 86). Reale sunt şi personajele-porecle: Aniliere, Schiţelea, tatî-mareo, dintre şefii sau camarazii de oaste.

Evocarea rămâne principala componentă a literaturii domnului Vergil Matei, iar această particularitate stilistică i-a facilitat culoare de acces spre momentele şi mesajele cele mai convingătoare, pe care le-a nuanţat foarte diferit, de la căldura şi sensibilitatea scenelor şi personajelor apropiate, familiale, la violenţa uneori exagerată a umorului grobian, când a şarjat cu ticurile, şabloanele verbale şi portretele-caricatură ale personajelor din alt palier al comunicării.

În fine, nu neapărat relevant, dar cu nuanţele unei duble intenţionalităţi stilistice, sunt de remarcat cuvintele cu o anume sonoritate şi-o frapantă şi insinuantă nuanţă semantică: argoul cazon, ticurile verbale, limbajul de periferie, poreclele: diribau, bujiometru, tablabou (de la lavabou), diribist, terişti, bibanii, Aniliere, Frânghie, Ştreangu, nea Tâmâioară, Schiţelea, Megelea...

„Dincolo de patul armei”, un periplu sentimental provocat de amintiri venite dintr-o experienţă de viaţă: „bărbatul cu armata făcută”, garanţie pentru întemeierea unei familii, girul maturităţii şi al seriozităţii „cu acte în regulă”, roman semnat de un prozator cu gust pentru spectaculos şi culoare, cu o gamă portretistică variată, epic şi obiectiv.











Share:

Pasul absent de Octavian Paler









Octavian Paler

Pasul absent

Doar un pas ne desparte.
Nu stiu daca pasul absent
e al meu
sau al tau.
Tu stai pe un mal al lui
eu pe altul
si între noi curge noaptea.
Ca sa ajungem atât de aproape
ca sa ramânem atât de departe
doar un pas ne desparte
si între noi curge noaptea continuu
prin pasul absent.

Share:

Leoaica tânără, iubirea de Nichita Stănescu









Nichita Stănescu

Leoaica tânără, iubirea

Leoaica tânără, iubirea
mi-ai sărit în faţă.
Mă pândise-n încordare
mai demult.
Colţii albi mi i-a înfipt în faţă,
m-a muşcat leoaica, azi, de faţă.

Şi deodata-n jurul meu, natura
se făcu un cerc, de-a-dura,
când mai larg, când mai aproape,
ca o strângere de ape.
Şi privirea-n sus ţişni,
curcubeu tăiat în două,
şi auzul o-ntâlni
tocmai lângă ciocârlii.

Mi-am dus mâna la sprânceană,
la tâmplă şi la bărbie,
dar mâna nu le mai ştie.
Şi alunecă-n neştire
pe-un deşert în strălucire,
peste care trece-alene
o leoaică arămie
cu mişcările viclene,
încă-o vreme,
şi-ncă-o vreme...

Share:

Festivalul internațional „EUROPOESIA” 2019 Brăila - Tulcea

În perioada 23 -30 septembrie 2019 va avea loc la Brăila și Tulcea Festivalul internațional „EUROPOESIA”. Evenimentul este organizat de Asociația Culturală EUROPOESIA; Uniunea Editorilor din Republica Moldova; Editura Știința, Chișinău și Editura Cronedit, Iași.

Cea de-a IV-a ediție este dedicată poeziei europene contemporane, cu accent pe poezia luxemburgheză și se va desfășura, ca în fiecare an, sub deviza „Poezia unește Europa”. Din acest motiv, nu am invitat doar reprezentanți ai poeziei contemporane din Luxemburg, așa cum s-a întîmplat în edițiile precedente, dedicate liricii franceze (2016) și italiene (2017), ci am considerat necesar să invităm poeți din mai multe țări europene. Concret, anul acesta sunt invitați din Luxemburg următorii scriitori: SERGE BASSO  de MARCH, NICO HELMINGHER,TOM NISSE, JEAN PORTANTE, NATHALIE RONVAUX si LAMBERT SCHLECHTER.

Din alte țări au fost invitați următorii scriitori: EVGHENI BUNIMOVICI (Rusia), MARIA JOÃO CANTINHO (Portugalia), METIN CENGIZ (Turcia), NIELS HAV (Danemarca), DANTE MAFFIA (Italia), GABRIELLA MONTANARI (Italia), ANDRÁS PETŐCZ (Ungaria), EVGHENI STEPANOV (Rusia), IOSSIF VENTURA (Grecia) și MUESSER YENIAY (Turcia).

Din România vor participa DANIEL CORBU, ADI CRISTI, NICHITA DANILOV, HORIA GÂRBEA, EMILIAN MARCU, NICOLAE GRIGORE MĂRĂȘANU, OLIMPIU NUȘFELEAN, RADU SERGIU RUBA, CHRISTIAN W. SCHENK, VICTOR SOCACIU, DANIELA-IRINA STADNICIUC, VAL TALPALARU, CEORGE VULTURESCU și HORIA ZILIERU

Invitat special este  ABDOULAYE FODÉ NDIONE, președintele Uniunii Scriitorilor din Senegal. În cadrul festivalului vor avea loc prezentari grafice susținute de Mihai Pânzaru – PIM si Marian AVRAMESCU.

Poezia se va îmbina armonios cu muzica prin recitalurile susținute de Stefan Geraksiev – DENVAR (Bulgaria), Walter Ghicolescu, Sorin Minghiat (flaut), Vanesa Radu, Victor Socaciu si Dan Vană.

Sumarul definitiv al antologiei festivalului EUROPOESIA 2019:

SERGE BASSO  de MARCH (Luxemburg)
EVGHENI BUNIMOVICI (Rusia)
MARIA JOÃO CANTINHO (Portugalia)
METIN CENGIZ (Turcia)
DANIEL CORBU (România)
ADI CRISTI (România)
NICHITA DANILOV (România)
HORIA GÂRBEA (România)
NIELS HAV (Danemarca)
NICO HELMINGHER (Luxemburg)
DANTE MAFFIA (Italia)
EMILIAN MARCU(România)
GABRIELLA MONTANARI (Italia)
ABDOULAYE FODÉ NDIONE (Senegal)
TOM NISSE (Luxemburg)
OLIMPIU NUȘFELEAN (România)
ANDRÁS PETŐCZ (Ungaria)
JEAN PORTANTE (Luxemburg)
NATHALIE RONVAUX (Luxemburg)
RADU SERGIU RUBA (România)
CHRISTIAN W. SCHENK (România)
LAMBERT SCHLECHTER (Luxemburg)
VICTOR SOCACIU (România)
DANIELA-IRINA STADNICIUC (România)
EVGHENI STEPANOV (Rusia)
VAL TALPALARU (România)
IOSSIF VENTURA (Grecia)
CEORGE VULTURESCU (România)
MUESSER YENIAY (Turcia)
HORIA ZILIERU (România)

Traducători :

Bandi András (din limba maghiară)
Leo Butnaru (din limba rusă)
Christian Wilhelm Schenk (din limba germană)
Mariana Stancu (din limba franceză)
Valeriu Stancu (din limba italiană)

Parteneri ai festivalului sunt Uniunea Scriitorilor din România; Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Iași;Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova; Consiliul Județean Tulcea; Compania Cotnari;Liceul „N. P. Perpessicius” din Brăila;Liceul „Nicolae Murgoci” din Brăila; Biblioteca Județeană „Panait Cerna” din Tulcea; Colegiul Dobrogean „Spiru Haret” din Tulcea; Liceul Teoretic „Grigore Moisil” din Tulcea; Restaurantul „Edy’s” din Brăila; Restaurantul „Bella Italia” din Brăila.

Parteneri externi sunt Ministerul Culturii din Luxemburg, Camões Instituto da Cooperaçao e da Lingua Portugal, Embaixada de Portugal Bucareste (Ambasada Portugaliei la București) si Institutul Italian din București.

Parteneri media : Revistele Convorbiri Literare, Poezia, Scriptor, Feed Back, Expres Cultural, Revista Literară, Revista Contact internațional, Studioul de Televiziune „TELEMOLDOVAPLUS” Studioul de Televiziune „TELEM si Studioul de Radio Iași.

Directorii festivalului sunt Stere Bucovală si Valeriu Stancu.

Programul ediției a IV-a a Festivalului Internațional „Europoesia”

Luni, 23 septembrie 2019 (Brăila): sosirea invitaților din țară și străinătate;

Marți, 24 septembrie 2019 (Brăila):

17,30 – 21 Teatrul „Maria Filotti” deschiderea festivă a manifestărilor (alocuțiuni, cuvinte de salut etc.); prezentarea invitaților, recitalul poetic al autorilor incluși în antologie și recitaluri muzicale intercalate; lansarea antologiei festivalului (prezintă Viorel Mortu), recital extraordinar de muzică folk susținut de poetul, compozitorul și cîntărețul Victor Socaciu
miercuri, 25 septembrie 2019 (Brăila) :

11– 13  întîlniri poetice și muzicale în licee;

19 Teatrul „Maria Filotti” - recital nocturn de muzică și poezie (toți cîntăreții invitați), dialog liric LAMBERT SCHLECHTER – HORIA ZILIERU, recital muzical Wanessa Radu, Dan Vană, Stefan Geraksiev – DENVAR  - Bulgaria și Sorin Minghiat (flaut) – România;  recital Victor Socaciu

joi, 26 septembrie 2019 (Brăila):

10 – 13,30 Program la dispoziția invitaților

17,30 – 21 Teatrul „Maria Filotti”: Prezentarea volumelor unor scriitori invitați (Bunimovici, Gherghinoiu, Zilieru etc.), seară de autografe, lecturi ale autorilor din volumele lansate, vernisarea expoziției de portrete ale autorilor, realizate de Marian AVRAMESCU – prezintă Mihai Pînzaru - PIM, recital poetic – toți scriitorii antologați, recital muzical Stefan Geraksiev – DENVAR  - Bulgaria și Sorin Minghiat (flaut) - România

vineri, 27 septembrie 2019 (Tulcea)

9 - plecare la Tulcea cazare, masă etc.

17,30 – 21 Biblioteca Județeană „Panait Cerna” - Re-deschiderea festivă a manifestărilor (alocuțiuni, cuvinte de salut etc.);prezentarea invitaților, recitalul poetic al autorilor incluși în antologie și recitaluri muzicale intercalate;lansarea antologiei festivalului (prezintă Stere Bucovală și Valeriu Stancu), recitaluri muzicale intercalate : Wanessa Radu, Dan Vană; recital muzical Stefan Geraksiev – DENVAR  - Bulgaria și Sorin Minghiat (flaut) – România;

sîmbătă, 28 septembrie 2019 (Tulcea)

11– 13 Colegiul Dobrogean „Spiru Haret” si Liceul Teoretic „Grigore Moisil” - întîlnire cu elevi, cadre didactice și cititori și recitaluri poetice și muzicale;întîlnire cu elevi-creatori din clasele terminale;

17,30 – 20,30 Biblioteca Județeană „Panait Cerna” – întîlnire cu scriitorii tulceni, cu studenți, cadre didactice și cititori și dezbaterea „Citesc, deci exist ”, ce se vor desfășura la sediul Bibliotecii Județene „Panait Cerna”   (moderatori, Stere Bucovală și Valeriu Stancu);dialoguri ale scriitorilor invitați cu tineri creatori în vederea descoperirii și promovării de noi talente literare, recital poetic al scriitorilor antologați în EUROPOESIA și al scriitorilor tulceni; spectacol muzical (Wanessa Radu, Dan Vană, Stefan Geraksiev – DENVAR  - Bulgaria și Sorin Minghiat (flaut) – România);

duminică, 29 septembrie 2019

9 – 14 Croazieră pe Dunăre - înmînarea trofeelor și închiderea festivă a manifestării
16 - întoarcerea la Brăila
20 - Sosirea la Brăila

luni, 30 septembrie 2019 plecarea invitaților.

Share:

Cafeneaua Nevermore de Arcadie Suceveanu









Arcadie Suceveanu

Cafeneaua Nevermore

In cafeneaua zisa Nevermore
De doua zile beau cu Edgar Poe
Un vin ciudat de rosu-indigo,
Si mirosim a ceata si a nor.
Danseaza umbre-n ritm de rococo
Plutind prin metafizicul decor.
Noi stam la masa si flirtam usor
Si cochetam cu Dama de Caro.
O, Doamna, ce superba esti!
Hi-hi
Ce ochi de-abis, ce coapse de neant!
Poate dansam?
Pai, vom dansa, oricum.
Si veseli bem din vinul tot mai gri
Pe care-l toarna c-un suras galant
Batranul Corb, in cupele de fum.


Share:

Postari populare

Promo

Stiri din Sud Est

Abonamente

Promo