Ticker

6/recent/ticker-posts

Părere de cititor – Întâlnirea cu O samă de scriitori de Dumitru ANGHEL

Lucia PĂTRAŞCU

Volumul O samă de scriitori, antologie de critică literară, Editura Istros a Muzeului Brăilei, 2014, 500 pagini, cuprinde o nouă reverenţă pe care autorul, Dumitru Anghel, o aduce unui număr de 114 scriitori. Autor a nenumărate cronici muzicale, cronici de teatru şi de film, recenzii de carte, eseuri, în presa brăileană şi în alte publicaţii din ţară şi străinătate, ca un martor înţelept, se îndreaptă cu o dragoste perpetuă către scrierile altor condeieri.

Este structurat pe 11 capitole, după apartenenţa geografică a celor prezentaţi, am putea spune, cu scriitori din Brăila (77), Bucureşti (12), Galaţi (7), Teleorman (5), Vrancea (4), Iaşi (3), Prahova (2), Constanţa (2), Satu-Mare şi din Arad (2), ultimul capitol cuprinde Referinţe critice despre cărţile semnate de Dumitru Anghel.

Volumul începe cu un recurs la memoria culturală despre Fănuş Neagu, acest Gargantua al literelor româneşti, cum îl consideră autorul (tot despre acest mare scriitor brăilean, Dumitru Anghel spune:Arborele genealogic al metaforei lui Fănuş Neagu îşi are rădăcinile în Letopiseţul lui Ion Neculce şi-şi întinde ramurile până la Humuleştii lui Ion Creangă şi Comorofca lui Panait Istrati) şi se încheie cu Irina Anghel, o foarte tânără poetă aflată la graniţa unei adolescenţe înflorită de fiorul poeziei.

Domnul Dumitru Anghel acordă tot aceeaşi atenţie, asupra scriitorilor consacraţi ori asupra celor ce tropotesc cu asiduitate la pragul definirii lor ca oameni de creaţie, cât şi asupra celor ce îşi ridică sfios lujerele gândirii poetice. De aceea întâlnim nume absolut noi ca : Irina Anghel şi Cristina Terente din Brăila, Denisa Lepădatu din Galaţi şi Marina Raluca Baciu din Vrancea. Fără a face parti-pris-uri de vârstă sau de popularitate, autorul, admite conceptul că Este loc pentru toată lumea în literatură şi de aceea, cum spunea criticul Viorel Coman citeşte cu inima deschisă fiecare volum nou apărut care-i atrage atenţia, căutând să afle forme ale frumosului literar exprimat de scriitorii mai mult să mai puţin maturizaţi creator, încurajând demersul acestora, făcând genul de critică de întâmpinare, cu portrete excelente, într-o deschidere a sufletului spornică şi generoasă.

Referindu-se la scriitorii tineri, meritoriu este faptul că domnia sa trece cu fineţea ce îl
caracterizează peste stângăciile inerente oricărui început, accentuează cu graţie reuşitele fiecărui condeier şi, ca un dirijor al unei orchestre pe care acest mare iubitor al muzicii ar fi fost dispus să o dirijeze dacă drumul vieţii sale s-ar fi rostuit altfel, ridică bagheta recenziei, a cronicii, la statutul de speranţă ce se înalţă pe ariile vreunei simfonii ce-i cântă în suflet. Ştie că unii dintre autorii acestor cărţi vor face mai mult…Vor izbândi!…

Prin critica sa originală şi generoasă, plină de dăruire şi talent, cu o psihologie analitică bine precizată şi cu obiectivitate perfectă, asemenea unui grădinar îndrăgostit de florile scrisului, Dumitru Anghel hrăneşte universul cultural brăilean. Voi reda un citat preluat de la Sanda Tănase: Cărţile lui Dumitru Anghel alcătuiesc, privite în ansamblul lor, o operă unitară din care se înalţă, gravă şi melodioasă, vocea Brăilei. O voce inconfundabilă, uneori tăioasă ca şişul, aspră ca şmirghelul, dar şi o voce-mugur parfumat, voce vin-înmiresmat, voce-floare de salcâm, voce-dor de depărtări…

Afirmăm că acest volum este, fără îndoială, o lucrare specială, pentru că forţa simţului critic, cu care autorul este dăruit, se împleteşte cu dulceaţa acceptării indulgente a căutărilor ezitante în care înoată cu multă îndrăzneală unii dintre tinerii autori prezentaţi. Este speranţa criticului că undeva, între răsadurile cultivate de aceştia cu unealta scrisului, pe coala albă, va răsări floarea albastră a creaţiei pure.

Meritul incontestabil al lui Dumitru Anghel este că, prin publicarea acestui volum, face referire asupra unor scriitori foarte cunoscuţi, alţii mai puţin, iar ceilalţi proaspăt intraţi în caruselul cuvintelor, tocmai pentru a se adresa, de fapt, în mod egal tuturor
cititorilor, indiferent de calitatea lor mai mult sau mai puţin avizată, cu îndemnul subliminal către lectură. Ca şi cum ar spune: Citiţi, cunoaşteţi, alegeţi şi hotărâţi voi cine merită preţuirea voastră!

revista Litera 13, nr.6, p.15

Trimiteți un comentariu

0 Comentarii