V. VIAȚA CULTURAL-ARTISTICĂ

Prof. Adriana GRIGORESCU


Paralel cu dezvoltarea economico-socială și edilitară a Brăilei a avut loc la începutul sec.  XX și în perioada 1914-1916 și o dezvoltare culturală deosebită. Ea s-a manifestat pe mai multe planuri: școlar, tipografic, al presei, bibliotecilor, bisericii, teatrului și muzicii, al personalităților.

Nu este nici un miracol că, într-un interval de un deceniu, la Brăila s-au născut: romancierul român cel mai citit din și în străinătate – Panait Istrati (1884-1935), cel mai influent gânditor român, filozoful Nae Ionescu (1890-1940), cel mai de seamă logician român – Anton Dumitriu (1905-1992) și un remarcabil poet româno-francez - Ilarie Voronca (1903-1946).
Ambianța culturală deosebită ce s-a realizat la Brăila a adus atâtea succese.

Școala a existat la Brăila și sub dominația turcească, fiind necesară negustorimii brăilene ca știutori de carte și socotitori. Dascălul era plătit de părinții elevului, care asigurau și localul necesar. Dar și biserica sprijinea școala, așa cum a fost cea de la Biserica Sf. Arhangheli Mihail și Gavril, din 1817. 

După 1831 apare școala publică, cu profesorul Ioan Penescu. Numărul școlilor va crește, mai ales după câștigarea independenței în 1877-1878. În 1906 existau 10 școli primare de băieți cu 35 de clase și 8 școli primare de fete cu 30 de clase.

Liceul real N. Bălcescu, care a dat țării atâtea nume cu prestigiu (existent din 1873 ca Școală Comercială Reală), a sărbătorit anul trecut 140 de ani de existență.

Tot în 1906 mai erau 12 școli primare confesionale, o școală de meserii și una profesională pentru fete.

Un indiciu al creșterii nivelului cultural este sporirea numărului de tipografii, presă și librării. Prima tipografie se datorează prof. Ioan Penescu, în 1838, care situează Brăila, alături de Craiova, pe locul II între orașele de provincie în istoria tiparului românesc.

Între 1873-1915 a funcționat tipografia Pericle M. Pestemalgioglu (născut la Brusa, Turcia). Dintre multele cărți editate (150 și cca 85 periodice) a participat în 1906 la Expoziția Jubiliară cu ocazia sărbătoririi a 40 de ani de domnie a regelui Carol I, cu cartea Orașul și Județul Brăila odinioară și astăzi. Schițe istorice și administrative de Nae Vasilescu.
Comercianții beneficiau de informații de profil din ziarele tipărite: Brăila, Funcționarul comercial, Mercuriul Brăilei, Monitorul burselor și altele.

Ca gazete politice menționez: Messagerul de Brăila, Bomba, Conservatorul, Lanterna, Dunărea (în care a apărut, pentru prima dată în România, poemul Luceafărul al lui Mihai Eminescu, prin grija lui Al. Djuvara, în numărul din 25 iulie 1883).

Tipografia Universală C.P. Nicolau (1887-1916) a scos revista Flori de câmp (1911) ce s-a bucurat de colaborarea lui Dumitru Panaitescu Perpessicius și care a promovat un interesant material folcloric și istoric cu privire la Brăila.

Tipografia Universală a editat ziare cu orientare liberală: Apărarea, Democrația Brăilei, Liberalul, Lumina, Reforma.

Tipografia Modernă deținută de Max Frankel (1892-1930) a editat Istoricul presei brăilene de la 1829 până la 1926, de S. Semilian.
Alte tipografii au fost: Mayer (1913); Minerva (1906-1937) cu ziarul Timpul al Partidului Conservator și Revista Maritimă); Tipografia Lucrătorii asociați (1907-1940) specializată în medicină; Tipografia Dunărea (1909-1949) cu periodicele: Albina, Reforma, Semănătorul; Tipografia Artistică Arthur R. Orghidan (1910-1942); Tipografia Mercur (1912-1926) care a scos revista umoristică Gardianul Brăilei; Tipografia Victoria a lui H. Perlmann (1912-1936) și Tipografia Ethos a grecilor.

Pentru meseriași și interesele lor s-a ocupat Gazeta meseriașilor (26 sept. 1911-15 aug. 1916). La Tribuna transporturilor (27 febr. 1913-31 iunie 1915) a colaborat și Panait Istrati.

În afară de ziarele în limba română au apărut la Brăila ziare în limbile greacă, bulgară, italiană, engleză, franceză și ebraică.
În 1912, potrivit statisticii Academiei Române, la Brăila apăreau 31 de periodice, fiind pe locul II după București.

Și numărul librăriilor trebuie apreciat pe Strada Regală: Librăria Modernă Löbel 
Louis (nr. 5); Librăria Hestia (nr. 17); Librăria Ducora (nr.21); Librăria Națională Apostol Ciuntu (nr. 25); pe Bulevardul Cuza, colț cu Strada Regală (azi magazinul Dunărea) era Librăria Cartea de aur, Teodor Manea; Librăria Dumitru Ionescu se afla la parterul Teatrului Ralley.
Concomitent cu sporirea tipăriturilor și creșterea nivelului cultural, apar și primele biblioteci publice. Din inițiativa corpului profesoral de la Liceul N. Bălcescu s-a întemeiat, în ian 1881, Biblioteca Publică, care avea, în anul 1906, 5000 de volume. A doua este Biblioteca Petre Armencea (1896) și în 1912 se înființează Biblioteca Nedelcu Chercea – cetățean de seamă al Brăilei.

În Piața Traian (Sf. Arhangheli) erau Biblioteca Comunală și Petre Armencea (pe locul actualului Teatru) și Cercul Voltaire – filială a Universității din Paris, situată în dreapta bisericii. Pe Strada Regală se mai afla Biblioteca Max Nordau.

Cercul Voltaire a fost fondat în 1905 pentru a favoriza învățarea limbii franceze și sub președinția Domnului C. Blondel, ministru diplomat al Franței în România în anul 1912 a avut loc la Teatrul Regal o serată muzicală și dramatică în scop filantropic. Atunci, pe 2 martie a cântat George Enescu și presa timpului a scris: Vioara sa nu scoate sunete indiferente, ea vorbește, cântă și plânge sub arcușul fermecător al maestrului.

Mai erau alte trei biblioteci importante: a Institutului de Cultură Italiană în România, Nordau Derera a Comunității Evreiești și Biblioteca Copiilor. Din 1881, prin Decretul Regal nr. 2134, regele Carol I autoriza funcționarea la Brăila a Muzeului Științific.

Așa cum spune N. Iorga: Oricine dorește să cunoască sufletul orașului trebuie să intre în bisericile lui...

În anul 1914, în Brăila erau 11 biserici ortodoxe:
- Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil (1596-1601) ctitorită de Mihai Viteazul cu hramul Sf. Nicolae, transformată în geamie și din 1831 refăcută;
- Sf. Gheorghe (1857);
- Sf. Nicolae (1865) – catedrală;
- Buna Vestire (1872);
- Izvorul Tămăduirii (Greacă);
- Sf. Ilie (1877);
- Sf. Apostoli Petru și Pavel (1881);
- Sf. Constantin și Elena (1894);
- Sf. Dumitru (1911);
- Sf. Ioan Botezătorul (1912);
- Sf. Spiridon;
- Adormirea Maicii Domnului (1914).

Prima biserică a fost ridicată în 1844 dar a ars într-un incendiu din 1895. Pentru noua biserică s-a pus piatra d temelie în 1909 și s-a terminat pe 27 apr. 1914 și sfințirea s-a făcut de Sf. Marie în prezența Episcopului Dunării de Jos, Miron Niculescu. Biserica avea o avere de peste 100.000 lei, la acel timp fiind o sumă mare și cinci proprietăți în oraș. 
Acestora li se adăugă: biserica catolică, armeană, a rușilor lipoveni, reformată calvină și mozaică.

Brăilenii au avut întotdeauna o veche și constantă credință religioasă. O permanență a istoriei Brăilei a fost și este Nihil sine Deo! (Nimic fără Dumnezeu!).

Bisericile Brăilei, adevărate monumente de arhitectură, reprezintă o punte spirituală a locuitorilor săi cu bogata sa istorie.
În ce privește societățile culturale este de remarcat Secția Societății bucureștene Carpați la Brăila, ce avea drept scop unirea politică a tuturor românilor. Aceasta a organizat primul ciclu de conferințe despre Starea țăranilor și sărbătorirea de evenimente (Adunarea de la Blaj din 1848).
În 1891 s-a înființat Secția locală a Ligii Culturale, având ca președinte pe prof. Athanasie Popescu, directorul Liceului N. Bălcescu. În perioada neutralității, 1914-1916, s-a cerut intrarea în război pentru eliberarea Transilvaniei. Un merit deosebit l-a avut Societatea Avântul în rândul tinerilor.

Pentru reprezentațiile de teatru erau cele două săli: Rally (apoi Comunal, Regal și azi, Maria Filotti) și Sala Peleș, precum și câteva grădini de vară.

Maria Filotti s-a născut în comuna Batogu, Brăila (1883), a studiat Conservatorul la București și apoi, la Paris. A debutat ca studentă pe scena acestui teatru în oct. 1905 în piesa Gioconda de Ponchielli.

Numărul trupelor de teatru românești și străine ce au venit la Brăila este impresionant, ceea ce artă nivelul de pregătire și receptare a publicului brăilean. Nume celebre de actori români: Constantin Nottara, Petre Liciu, Agata Bârsescu și actori străini: C. Coquelin, Ernesto Rossi, Suzanne Després, Marioara Ventura au onorat scena brăileană.

Nu au lipsit nici spectacolele de revistă ale cunoscutului și iubitului actor Constantin Tănase, despre care ziarul local Expresul (22 ian. 1912) scria că spectatorii au cântat în delir cupletul Fusta, fusta, fusta-i cu belea.

În dec. 1913, Constantin Tănase a făcut parte din inițiatorii proiectului cultural al lui Alecu Bărcănescu de a înființa la Brăila, Opera Română.
În 1914, la Brăila existau două fanfare, ce ofereau concerte în parcurile orașului în zilele de sărbătoare.

În anul 1897 a fost adus de la Viena, cunoscutul dirijor și compozitor Hans Leopold Kern pentru a conduce fanfara.

Pe 29 martie 1913, pe scena Teatrului Regal a venit Orchestra Simfonică din Viena, condusă de Oskar Nedbal, coleg la Conservator cu Leopold Kern. Din program au făcut parte Simfonia a V-a de Beethoven și uvertura Maeștrii cântăreți de Offenbach.

Fanfara condusă de Leopold Kern și cea a Regimentului 38 Infanterie au concertat la Cercul Voltaire, la șezătorile Ligii Culturale (10 ian. 1915), la serbările populare din Grădina Publică (15 aug. 1915), pe Hipodromul Monument, unde avea loc prima alergare de cai a anului. Din program nu lipseau valsurile Estudiantina și Valurile Dunării, arii din operele din Puccini, Verdi, Mozart. Bineînțeles, nu o putem uita pe celebra cântăreață de operă, Hariclea Darclée, născută la Brăila, în 1860, care a debutat la Opera Mare din Paris în 1883 în rolul Margaretei din Faust de Gounod. A cântat în toată lumea iar Puccini a compus pentru ea, opera Tosca. Primul ei concert la Brăila a fost pe 25 martie 1881. 

Pentru a completa tabloul vieții culturale din această perioadă este necesar a aminti doar numele oamenilor de știință, literaților și artiștilor născuți la Brăila și care s-au remarcat pe plan național și internațional în domeniul medicinii - Ana Aslan (1897-1988), în domeniul fizicii și meteorologiei - Ștefan Hepites (1851-1922), poetul Panait Cerna (1881-1913), prozatorul Panait Istrati (1884-1932), filozofi: Andrei Petre (1891-1940) și Vasile Băncilă (1897-1979).


În tot ceea ce am prezentat am încercat doar a schița și a trezi interesul pentru această lume minunată a Brăilei.