Dansul cărților de Lucia Pătrașcu. recenzie de Mihai VINTILĂ

Mihai VINTILĂ 

Lucia Pătrașcu calcă cu pași siguri pe urmele criticului Dumitru Anghel. Descoperim în scrisul dumneaei aceeași tandrețe a abordării, aceeași liniște a observațiilor și aceași abordare constructivă.

După volumul de cronici de întâmpinare intitulat Întâlnire cu o carte de acum câțiva ani acest dans al cărților vine să completeze ceea ce acolo nu fusese spus. Îl putem considera dacă vreți un al doilea volum de cronici de întâmpinare. Chiar și autoarea îl vede în acest fel volumul având titlul complet de Dansul cărților - a doua întâlnire cu o carte.

Nu găsim o diferență de abordare a autorilor sau cronicilor între cele două volume amintite ceea ce arată că autoarea are deja un stil propriu, o formulă pe care o aplică indiferent de volum. Nu este exaltată sau patetică ci realistă și uneori pune diagnostice foarte bune. Pot spune că are o astfel de abilitate de a vedea dincolo de măruntul zilei, al paginii scrise. Se detașează și din această depărtare vede exact ceea ce trebuie subliniat și o face cu precizia unui spadasin literar.

Această carte este o invitație în lumea cuvântului scris dar mai presus de toate o pledoarie pentru citit. Autoarea nu desființează autorii sau operele sale ci le dă șansa de a ajunge la cititor pentru că doar acesta este supremul decident.

Sunt cuprinse 35 de cronici de cărți și mult mai puțini autori. Asupra unora s-a aplecat cu mai mare atenție cum ar fi Alexandru Ene sau Ion C.Gociu care beneficiază de câte două cronici fiecare.

Avem o lume diversă de autori. De la consacrați ai literelor precum Emilian Marcu, Dumitru Anghel, Viorel Dinescu, Petre Crăciun  sau Mioara Bahna la debutanți ca Lică Barbu și Alexandru Nacu. Indiferent de valoarea literară a autorului Lucia Pătrașcu atacă volumele cu aceași voluptate de cititor avid de noutăți.

Stilul poate fi caracterizat prin profunzimea observației, prin subtilitatea exprimării și mai ales printr-un limbaj molcom aproape moldovenesc, sfătos și empatic.

De exemplu despre Dumitru Anghel și volumul său Note de lector scrie: În paginile acestui volum, întâlnim un lector (...) de marcă, care ascunde sub mantia notelor sale un critic riguros, atunci când, cu acuratețea și precizia unui exeget, se referă la scrierile analizate...

Sau despre Dublin –miracolul normalității de Mioara Bahna notează : Un volum foarte folositor, ce întrăgește imaginea despre acest loc geografic, îmbogățindu-l cu date noi   (privite dintr-o altă perspectivă!) și pe care cei care mai știau câte ceva despre această lume anglo-saxonă.

Și Petre Rău pentru volumul Comisele Iubiri primește o etichetă numai bună de folosit la promovarea cărții : O confesiune ce ne apropie de sufletul zbuciumat al omului care se caută pe sine, învitându-ne și pe noi alături, să-i fim tovarăși de pe drumul curat al poeziei de dragoste.

Cred că prin aceste păreri de cititor, cum singură le numește în prefață, Lucia Pătrașcu și-a găsit vocația literară. Este un drum pe care-l parcurge fără poticneli, cu grație și talent.

Lucia Pătrașcu, Dansul cărților, Iași, editura Pim, 2018, 210 pagini.

Share:

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonare prin email

Litera 13 pe Facebook

Postari populare

Etichete

Arhiva

Promo

Stiri din Braila

Promo