Când Primăvara e grăbită

Constantin-Nicolae GAVRILESCU

Mă leagă noaptea-n întuneric
De visul ce mi-l programez,
Oh, somnul îmi este bezmetic!...
Mai pot eu oare să visez?
Când Primăvara e grăbită,
În adierea vântului fugar
A florilor mireasmă e primită
Ca semn al reînnoiri-n dar.
Lumină este-afară în sfârşit,
Las visu-n dulcea-i reverie,
Privesc la cerul infinit
Raze călduţe ce mă-mbie.
Mă-ndeamnă ziua la plimbare,
Păşesc pe solul înverzit,
În zări doar păsări călătoare
Se-nalță-n zbor spre infinit.
Iar eu, la rândul meu doresc,
Cu primăvara înc-odat’,
Din nou curat ca să iubesc
Un suflet tandru, nepătat.

Litera13, nr 2, april 2015, p 24
Share:

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Litera 13 pe Facebook

Promo II

mycloset.ro

Postari populare

Etichete

Arhiva

Promo III

carturesti.ro

Stiri din Braila

Contribuie

Litera 13 este o revistă literară deschisă oricăror colaboratori. Așteptăm opiniile și creațiile dumneavoastră pe adresa noastră de email. Cele mai bune vor fi publicate!

Carti

Puteți trimite cărțile dumneavoastră pentru semnal sau cronici pe adresa redacției.