În urmă cu ceva vreme, a apărut ideea şi mai târziu concretizarea acesteia într-un proiect numit Brăila, Capitală Europeană a Culturii. Proiectul este iniţiat de Asociaţia Brăila 2021 şi aduce Municipiul Brăila într-o competiţie naţională pentru căştigarea statutului de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021 alături de alte oraşe importante din România: Timişoara, Craiova, Cluj, Iaşi, Baia Mare, Braşov, Sfântu Gheorghe şi Bucureşti.
Din câte se vede, există o concurenţă destul de mare pentru câştigarea titlului de Capitală Europeană. Startul a fost dat şi fiecare dintre oraşele enumerate mai sus s-au pus pe treabă, fiecare dintre acestea au început o amplă campanie de strângere de propuneri din zona societăţii civile, care reprezintă una dintre cerinţele cele mai importante ale proiectului, astfel că s-a început o intensă campanie de promovare şi, cică, o amplă dezbatere publică. O altă cerinţă foarte importantă din proiect este că fiecare oraş candidat trebuie să fie susținut local, regional și național, astfel că s-au căutat şi s-au încheiat parteneriate cu oraşe învecinate sau de dincolo de graniţele ţării.
Evenimentele culturale ce se vor afla în desfăşurătorul acţiunii din 2021 vor avea loc în Municipiul Brăila şi întreaga regiune de sud-est a României. Deja au fost strânse propuneri, care mai de care mai interesante dar şi unele dintre cele mai neobişnuite - deşi specifice brăilenilor, în cadrul discuţiilor ce au avut loc în întâlnirile cu cetăţenii. Nu de mult timp, în cadrul unei întâlniri la Primăria Constanţei s-a dat publicităţii o listă cu propuneri ce a cuprins și idei dintre cele mai năstruşnice, cum ar fi: concerte de manele la Teatrul Maria Filotti, numere de dans sportiv la bară, concurs de spart seminţe în faţa blocurilor şi concurs de table pentru seniori în parcurile Brăilei.
Din declaraţiile unor oficiali, cu privire la propunerile de mai sus, reiese că s-a dorit ascultarea tuturor ideilor cetăţenilor brăileni şi că a fost un foarte interesant exerciţiu de stimulare a imaginaţiei. Se zice că printre cele mai importante criterii este şi reuşita angrenării populației orașului, acest proiect trebuind să fie unul cât mai popular. După cum se vede, cele mai multe dintre ideile aflate acum pe listă sunt simpliste, banale şi luate destul de în serios de conducerea asociaţiei. Acesta fiind motivul pentru care mare parte din presă a scris că Brăila s-a facut din nou de râs.
Definiţia orașului capitală culturală europeană: acest titlu reprezintă un element catalizator pentru o schimbare în cultura orașului și în ceea ce privește dezvoltarea sa generală și care să producă schimbări culturale, sociale și economice sustenabile. Întrebare: dacă şi în acest proiect au fost integrate propuneri prosteşti şi aberante, prin ce vom deveni un element catalizator pentru o schimbare în cultura orașului și în ceea ce privește dezvoltarea sa generală și care să producă schimbări culturale, sociale și economice sustenabile?
Ca o concluzie personală, dincolo de toată zvonistica, folclorul urban şi dincolo de scepticismul sau optimismul unora sau altora, închei prin a spune că preconizata cifră de două milioane de turişti ce sunt aşteptaţi în Brăila anului 2021 este o doar o glumă proastă. Ce să admire presupusa revărsare de turişti? Măcelul copacilor din oraş, gropile cu nemiluita din asfalt, kilogramele de excremente găsite pe metru pătrat, miile de şomeri omorându-şi timpul spărgând seminţe în faţa blocurilor, haitele de câini maidanezi bine crescuţi, nesimţirea unora prin mijloacele de transport în comun, blocurile de ghetou din centrul Brăilei, locurile de joacă pentru copii aflate în paragină, DNA- ul ridicând hoţii şi escrocii Brăilei, etc?
Da, avem teatru, avem bibliotecă, avem muzeu şi cam atât. Şi ce-i cu asta. Cu astea am rezolvat totul?!
Litera 13, nr 3, iul 2015, p 11
Postări
0 Comentarii