Nomad - Mladin CRISTIAN

Nomad 

Mladin CRISTIAN 

E noapte ,vânt şi ploi,
   Spre neguri pustii ne indreaptă...
   Dar pasul ne face mai goi,
   Din vis coborând înc-o treaptă.

          Alerg prin stepa cea rece
         Pe glie de oase călcând....
          Mirosul  de iasomie
          Vibrează în simţuri ,pulsând.

 Mă opresc şi adast,tăceri ascultând
 În lanul de grâu pârguit,
 Cumplit paradox mistuit
  De foamea din suflet pulsând.

             Pustiu loc,de oameni şi viaţă.....
             Rostesc ancestral legământ:
             Trăieşte ascultă şi-nvaţă
             Căderea din vis pe Pământ .