Pe străzile dosnice de Victoria MILESCU


















Victoria MILESCU

Pe străzile dosnice

Eram copil
şi nu-mi era frică să merg în docuri
nimeni nu mă prindea când alergam
nimeni nu arunca
mai bine cu pietre ascuţite, nimeni
nu mă găsea în scorburile
sălciilor până la gât în apa cu lişiţe
dar ei acum atacă o bătrână
cu picioare din tije ruginite
cuţitul îi lunecă printre degetele
care altădată smulgeau inima unui lup tânăr
acum împinge un cărucior sau propriul trup
cu vechituri fără preţ
pe străzi dosnice 
ei atacă râzând o bătrână
care abia apucă să spună mulţumesc
pentru o înghiţitură de apă
fluviului care o îmbrăţişează
ca pe o marfă rară, periculoasă
ducând-o spre marea cea mare
acolo unde îşi petrecea vacanţele, vara
în gazdă la tanti Otilia 
ea îmblânzea sturionii bătrâni
venind cu icrele lor uriaşe
ca nişte palate de chihlimbar topindu-se
pe cerul înstelat al gurii.


Share:

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Postari populare

Promo

Promo