Juvenilă de Alexandru HALUPA










Alexandru HALUPA 


Juvenilă

Am scos-o pe Ana din zid
ca să-mi devină soţie.
Să-i pictez zâmbetul sânilor
cutremuraţi de poezie,
dulce să o legăn
pe un răsărit de curcubeu
aşa cum apa melancolic
leagănă trupuri de gondole
şi să o închid Doamne-n cugetul meu
ca să-l uite odată pe Manole.

Am scos-o pe Ana din zid
să-i dedic slujba de înviere
şi zborul condorului
cu aripile de miere.
Să cânt mâinile ei - izvoare de blândeţe -
ce numai pe-a mea frunte trebuiau să stea,
că prea plesneam de-atâta tinereţe
şi nu eram pentru nimeni
decât pentru ea.

Am scos-o pe Ana din zid.

niciun sărut...
nicio atingere...
n-a vrut?
nu a putut?
ce stingere!

nimic, pustiu
ruină peste noapte,
dacă nu acum
niciodată?

n-a vrut?
nu a putut?
istorie
credinţă răsturnată...

niciun cuvânt...
dar fruntea mea?
de-acum în mine mă-nchid,
ajutor!
scoteţi-mă din zid!


Share:

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Postari populare

Promo

Abonamente

Promo