...de nemângâiere - Virgil ANDRONESCU

 









Virgil ANDRONESCU 

...de nemângâiere

Sunt bolnav, Doamne,
De-atâta nemângâiere
Nu mai am lacrimi 
Să plâng!

De-atâta plâns
După mâinile Mamei,
După învățăturile Tatei!

Sunt bolnav, Doamne,
Şi tremur
După o mângâiere
Pe creştet,
Cât un cutremur,
De-mi vine să plâng!

La oricare adiere...
De-atâta plâns în mine,
După o mângâiere
Fie şi-n gând,
Fie şi-n vorbe!

Doamne,
Cred în cuvânt,
Nu în plâns
Că nu mai pot să plâng
De-atâta neplâns,
De atâta amar de durere.
Totu-i în van,
Totul e vânt...!

Doamne,
Pe părinţi
I-am zidit în veşnic cuvânt
Să-i mai am
Buni şi cuminţi,
Să îi simt!

Pe iubiții părinți!


Brăila, 21.09.202

Share:

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Litera 13 pe retele sociale

Promo II

Postari populare

Etichete

Arhiva

Promo III

Contribuie

Litera 13 este o revistă literară deschisă oricăror colaboratori. Așteptăm opiniile și creațiile dumneavoastră pe adresa noastră de email. Cele mai bune vor fi publicate!

Turism Macin

Carti

Puteți trimite cărțile dumneavoastră pentru semnal sau cronici pe adresa redacției.