La calendele grecești - Jenică CHIRIAC - Litera13

Noutăți

10 iunie 2021

La calendele grecești - Jenică CHIRIAC

 


Jenică CHIRIAC 

La calendele grecești 


În aceste eseu ne propunem, din capul locului, o dublă intenție: informația privitoare la conceptul de calendar, pe stil vechi și nou, având privilegiul, după cum se va vedea, de a fi descoperit neconcordanțe de date - fără posibilitatea de a le elucida - iară pe de altă parte, exprimarea unui punct de vedere despre o problemă actuală.

În ce privește prima temă, lucrurile stau astfel:

Calendarul pe stil vechi (iulian) își datorează denumirea de la întemeietorul său, împăratul roman Iulius Cezar, în anul 46 Î.Hr.

În anul 1582, Papa Grigore al XIII-lea a decretat un calendar nou, (gregorian), cu intenția de a-l corela mai bine cu anul solar și să elimine discrepanța dintre structuri pe luni și ciclurile naturale din zona temperată: primăvară, vară, toamnă și iarnă.

Modificarea constă în adăugarea a câte 12 zile la stilul vechi, (iulian) în secolul al 19-lea și 13 zile în secolul 20.

Despre introducerea stilului nou (gregorian) în România, datele aflate din două surse documentare nu concordă, după cum urmează:

a) Într-un studiu publicat recent se menționează data de 1 aprilie 1919, care ar fi devenit, pe stil nou, 13 aprilie 1919;

b) Din Dicționarul Enciclopedic Român, pagina 475 aflăm: „În România, calendarul gregorian a fost introdus în anul 1924, începând de la 1 octombrie (care a devenit 14 octombrie (stil nou)”.

Cu certitudine, calendarul gregorian a fost adoptat „în toate țările Europei” (D.E.X.) inclusiv în țara noastră.

Interesant de remarcat (se spune în studiul semnat de prof. univ. dr. Ioan Scurtu) că folosirea stilului nou înainte de 1 aprilie 1919 ar fi creat confuzii, astfel:

Intrarea României în primul Război Mondial, NU la 15 august ,ci la 28 august 1916;

Unirea principatelor Române NU la 24 Ianuarie 1859, ci la 6 februarie 1859;

Ziua Independenței de Stat a României, NU la 9 mai 1877, ci la 20 mai 1877;

Unirea Basarabiei cu România, NU la 27 martie 1918, ci la 9 aprilie 1918.

Situația s-ar complica și mai mult dacă s-ar proceda la schimbarea zilelor de naștere și de deces ale unor personalități, precum : Eminescu, Caragiale, creangă, Bălcescu, Ion. C. Brătianu, Spiru Haret, ale multor altora.

Folosind în titlu, expresia „La calendele grecești” se impune o explicitare. Prin calende (la romani) erau denumite primele zile ale unei luni. Și cum în calendarul grecesc nu existau calende, expresia „ad calendas graecas”, adoptată de limbile moderne, indică ceva ce nu va avea loc niciodată.

Sensul acestor ziceri mi-a stârnit imaginația, făcând corelația (puțin forțată), dintre promisiunile electorale și punerea acestora în practică, în viața de toate zilele, în beneficiul oamenilor, de care, stimați cititori, aveți, cu prisosință, exemple, sintagma se potrivește.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu