Luna la Brăila - Emanuel POPE

 

Emanuel POPE 

Luna la Brăila

Mi-ar fi plăcut să cânt jazz cu prietenii mei 

și orașul întreg să cânte odată cu noi

seara să ne urcăm fericiți pe acoperișul unei case

din centrul vechi 

și mai departe de dragul dunării pășind

peste cupola de aur a bisericii lipovene,

ca fluturii-n noapte de ușori 

să încălecăm obrajii lunii.

De-acolo să le cântăm salcâmilor și străzilor

și docurilor și oamenilor de gheață

până ce înnebuniți de strune

și zorii unei lumi mai bune

vor dansa cu noi.

Mi-ar fi plăcut.

.

Mi-ar fi plăcut ca dintre noi niciunul să nu fi cunoscut 

delirul, divorțul, moartea ori exilul

și diminețile toate să ni le fi petrecut adunați

la piticaș ori la trei saivane 

în compania lui Thelonius Monk 

și miros de havane .

Mi-ar fi plăcut.

.

Mi-ar fi plăcut pe lume să fi venit înaintea mamei mele

și în oraș de noaptea învierii 

să-l fi ascultat în centru' la maria filotti 

pe Louis Armstrong cântând

Mi-ar fi plăcut.

.

Mi-ar fi plăcut, dacă asta ar fi ajutat 

nici să nu fi existat... în definitiv

numai toate celelate să se fi întâmplat întocmai.

.

Mi-ar fi plăcut.