RECEPTAREA CREAȚIEI LUI DIMITRIE STELARU - Gheorghe SARĂU

 

Gheorghe SARĂU 

RECEPTAREA CREAȚIEI LUI DIMITRIE STELARU, 

LA O JUMĂTATE DE VEAC DE LA MUTAREA POETULUI DIN ACEASTĂ LUME (1971-2021)

În anul 2002, când se împlineau 85 de ani de la naşterea poetului Dimitrie Stelaru, un scriitor constănțean, profesorul de limba și literatura română Victor Corcheş, publica un articol-analiză, Posteritatea lui Dimitrie Stelaru, în paginile revistei “Tomis” (an VII (XXXVII), nr. 3 (379)/ martie 2002, p. 2), arătând că receptarea operei lui Dimitrie Stelaru a fost conform“celebrei butade a lui Caragiale: „Nici prea-prea, nici foarte-foarte”. 

Cu nevoia “măsurării”, din vreme în vreme, a modului în care este promovată opera și  unele repere din biografia poetului ne-am confruntat și noi, întrebându-ne, bunăoară, în anul 2017, care ar fi situația după încă un deceniu și jumătate (socotind de la analiza lui V. Corcheș, din 2002), respectiv, după patru decenii și jumătate de la moartea poetului (survenită în ziua de duminică, 28 noiembrie 1971, la Spitalul Brâncovenesc din București). Observam, așadar, că, dacă despre ceea ce a însemnat poetul Dimitrie Stelaru în timpul vieții lucrurile erau întrucâtva lămurite, atunci, în răstimpul ultimelor două decenii comuniste (delimitare: decembrie 1971 – decembrie 1989) și al celor aproape trei decenii scurse din ianuarie 1990 și până în 2017, opera lăsată moștenire de Dimitrie Stelaru era încă insuficient cunoscută de către public și destul de puțin racordată și menținută în memoria colectivă culturală românească. 

O ințiativă deosebită o avusese deja Victor Corcheș, care demarase, în anul 2002, la Editura “Ex Ponto”, o “Colecție Stelaru”, care-și propunea recuperarea operelor inedite, reușind ca, până la decesul lui, în ianuarie 2005, să tipărească două volume din cele șase pe care și le planificase spre a fi îngrijite și editate. 

Mai precis, este vorba de un prim volum, VI, apărut în 2002 (v. Dimitrie Stelaru, Scrieri literare. Proză antumă și postumă. Proză. Prefață de Nicolae Rotund. Ediṭie critică, text stabilit, curriculum vitae, studiu introductiv, note și variante, referințe critice, bibliografie de Victor Corcheṣ, Constanṭa: Editura Ex Ponto, 448 p. [corect: 444 p.]. Lector de carte: Ovidiu Dunăreanu. Bun de tipar: 11.02.2002. Apărut: 2002. ISBN: 973-8227-60-7), care cuprinde: Prefață (Nicolae Rotund: 5-14), Curriculum vitae (Victor Corcheș: 15-30), Proza lui Dimitrie Stelaru (Victor Corcheș: 31-46), Fata fără lună (1967) p. 47- 158), Doi lei planeta (Zeii prind șoareci) – p.159 – 327), Însemnările (Înseninările) p. 328-342, Camera nupțială (343-348), Fata fără lună (1997) p. 349-392), Moș Dobre (393-398), Reșit, muncitorul de port (399-405, În ilegalitate (406-414), Note, variante și comentarii (415-429), Repere critice (430-439), Bibliografie, interpretări, contribuții (440-441), Sumar: 443). 

În viziunea editorilor, aflăm atunci, în 2002, de pe coperta IV a volumului,  întregul plan editorial privind recuperarea creației stelariene ca “Ediție critică“, după cum urmează: Volumul I: - Poezie (Melancolie, Abracadabru, Blestem, Preamărirea durerii, Noaptea geniului, Ora fantastică, Cetățile albe, Oameni și flăcări); Volumul II - Poezie (Mare incognitum, Nemoarte), Volumul III - Poezie (Coloane, Păsări incandescente, Înaltă umbra, Îngerul vagabond, [poezii], Din periodice), Volumul IV – Teatru antum (Șarpele Marao, Vrăjitoarele, Leru, Împăratul Nix, Zeii prind șoareci), Volumul V – Teatru postum (Îngerul negru, Fata fără lună, Cocoșatul Chera, Țara albastră, Porțile s-au deschis, Organizația atomiștilor combinați – O.A.C., Polifron, Episoade dramatice), Volumul VI – Proză (cităm de pe copertă: “Prefață, Curriculum vitae, Proza lui Dimitrie Stelaru, Fata fără lună (1967), Doi lei planeta (Zeii prind șoareci), Însemnările (Înseninările), Camera nupțială, Fata fără lună (1997), Moș Dobre, Reșit, muncitorul de port, În ilegalitate, Note, variante și comentarii, Repere critice, Bibliografie, interpretări, contribuții”), Volumul VII – Teatru, proză, versuri pentru copii și tineri (Fata pădurarului, Gelu, Cei din lună, Casa veverițelor, Moș Gângavu, Oaia neagră, Vorbe mici), Volumul VIII – Varia (Eseuri, Reportaje, Corespondență, Iconografie)]. 

Următorul (și ultimul) tom din colecția tomitană este vol. I, apărut în anul 2004 (v. Dimitrie Stelaru, Scrieri literare. Teatru. Ediție critică, text stabilit, curriculum vitae, studiu introductiv de Victor Corcheș, Constanța: Editura Ex Ponto, 2004, 388 p., ISBN: 973-644-048-6. ”Carte apărută cu sprijinul Ministerului și Cultelor’. 

Deși nu are legătură cu această colecție constănțeană, să arătăm că, în aceeași perioadă, vechiul prieten al lui Diumitrie Stelaru, istoriograful literar Emil Manu, o completează, cumva, publicând, în 2002, volumul: Dimitrie Stelaru, Opera poetică. Ediṭie îngrijită ṣi prefaṭă de Emil Manu, Bucureṣti: Editura Profile Publishing, 2002, 400 p. Coperta: Dan Oancea. Tehnoredactare: Beatrice Dinulescu, Bun de tipar: 7.06.2002. “Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii și Cultelor”. ISBN: 973-85520-8-7). De remarcat o inadvertență bibliografică, anume, descrierea CIP a Bibliotecii Naționale consemnează lucrarea sub un titlu, probabil, rezervat anterior, anume: Armăsarii văzduhului: integrală lirică, de asemenea, volumul mai cuprinde: Emil Manu, Notă asupra ediției (p.5); Emil Manu, Noi, Dimitrie Stelaru...(p. 7-10), Eugen Lovinescu, Planetă de poet nou, p. 271-277). O altă lacună este amendată de tânărul autor Marius Nenciulescu, care, în lucrarea sa, Dimitrie Stelaru şi paradigma poetică a anilor '40 (Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2011, la p. 147), avea să spună despre Opera poetică  a lui Emil Manu următoarele: “ /…/ nerecomandată datorită numeroaselor greșeli de tehnoredactare; în plus, incompletă: lipsește vol. Nemoarte (1968), ciclul Coloane (din antologia cu același titlu, apărută în 1970), din anumite volume lipsesc poezii, din poezii, versuri etc.”].

Întorcându-ne la “Colecția Stelaru” de la Editura “Ex Ponto”, după moartea lui Victor Corcheș, aceasta a rămas incompletă, căci volumele planificate - II, III, IV, V și VII - nu au mai apărut. 

Iată, de ce, începând cu anul 2017 (când s-au împlinit 100 de ani de la nașterea lui Dimitrie Stelaru și 46 de ani de la moarte), cel puțin în calitate de consătean al poetului, am demarat un proiect personal de completare a golurilor din biografia și din opera poetului, publicând, în anii 2017, 2018 și 2019, trei volume, subsumate colecției  “Dimitrie Stelaru”, cea inițiată, în 2002, de către editorii constănțeni, dar pe care am transferat-o și am îngrijit-o la Editura “Nico” (devenită “Vatra veche”, condusă de scriitorul Nicolae Băciuț). 

Prin urmare, am reanalizat propriul material, adunat din 1989 și până atunci, publicând:   vol. II (v. Gheorghe Sarău, Bibliografia Dimitrie Stelaru. Ediţia I. în Colecţia “Dimitrie Stelaru - Scrieri literare” - La 100 de ani de la nașterea poetului, Târgu Mureș: Editura Nico, 2017, 300 p. ISBN: 978-973-1728-85-8); Vol. III (Gheorghe Sarău, Dimitrie Stelaru: Corespondenţă din perioada 1934-2018 - trimisă, primită sau referitoare la viaţa și opera poetului. în Colecția “Dimitrie Stelaru - Scrieri literare”, Târgu Mureș: Editura „Vatra veche”, 2018, 240 p, I.S.B.N. 978-606-8785-67-7); vol. IV (Gheorghe Sarău, Dimitrie Stelaru. Interviuri cu și despre poet și alte contribuții inedite, în Colecția “Dimitrie Stelaru - Scrieri literare” -, Târgu Mureș: Editura „Vatra veche”, 2018, 274 p., ISBN: 978-606-9014-15-8).

De bună seamă, a mai rămas de elaborat și de publicat vol. V: “Poezia lui Stelaru”, în care să fie incluse toate poeziile poetului, din periodice și din volume, reevaluând contribuția lui Emil Manu, fructificând reperele din vol. II. Bibliografia Dimitrie Stelaru (ed. I, 2017, sperăm, și ed. a II-a, adăugită cu trimiteri bibliografice spre periodicele, care au găzduit opera de început a poetului) și, de bună seamă, manuscrisele lui Victor Corcheș, aflate în custodia Muzeului “Literaturii Române” (după cum mi-a confirmat, în toamna anului 2019, doamna Oprescu). 

Activitatea de valorificare a operei și de lămurire a aspectelor confuze din viața poetului Stelaru, preluată de oamenii locului - teleormănenii turnu-măgurelelni și segărceni - s-a desfășurat coerent, din anul 2017 și până astăzi (noiembrie 2021). De pildă, la 14 aprilie 2018, pe casa în care s-a născut Dimitrie Stelaru, la Segarcea Vale (în 8 martie 1917), a fost pusă o placă memorială, obținută, prin demersurile noastre, de la Uniunea Scriitorilor din România, eveniment desfășurat în prezența elevilor și a profesorilor Școlii Gimnaziale Segarcea Vale, a primarului și a consilierilor locali, a preoților din Segarcea Vale, Lița și Turnu Măgurele, dar și a unor scriitori din localitate și din Turnu Măgurele. La 1 iunie 2018, la inițiativa prof. univ. dr. Gheorghe Sarău, a directoarei Școlii Gimnaziale Segarcea Vale, prof. Iuliana Ristea, și a primarului de atunci, Manolea Florea, s-a inaugurat Muzeul Comunei Segarcea Vale, o sală expozițională purtând numele poetului Dimitrie Stelaru.

Similar, peste un an, în 21 martie 2019, a fost așezată, pe Strada 1 Mai din Turnu Măgurele, pe care a locuit Dimitrie Stelaru împreună cu mama sa (Pasca Popescu - Petrescu) și cu tatăl lui vitreg (Florea Stoicea), având următorul conținut, elaborat de Gheorghe Sarău: “Aici a locuit poetul boem Dimitrie Stelaru între dec. 1923-1932, ian.1947 - febr. 1948, mai - iunie 1955, aug. 1960 - iul. 1965 și, ocazional, între aceste perioade. Între iul. 1965 - oct. 1968 a locuit la Buftea, între oct. 1968 - 28 nov. 1971 - la București”. Inițiativa prof. univ. dr. Gheorghe Sarău a fost sprijinită de trei susținători turneni (prof. dir. Pr. Silimon Emanuel Adrian, prof. dir. Răzvan Vasile Delcea și avocatul și poetul Valeriu Ion Găgiulescu), în prezența unui public turnean și segărcean (cu reprezentanți ai Primăriei și ai Școlii Gimnaziale din Segarcea Vale, ai Școlii nr. 4 și ai Liceului Teoretic “Unirea” din Turnu Măgurele). Stelaru s-a întors definitiv în familia afectivă segărceană, în memoria colectivă a segărcenilor, turnenilor și teleormănenilor! Important, a doua zi, vineri, 22 martie 2019, la Școala Gimnazială Segarcea Vale, în sediul din satul Olteanca, au fost lansate cărțile dedicate de Gheorghe Sarău lui Dimitrie Stelaru, de față fiind reprezentanții autorităților locale (Primărie, Școală), dar și public din Turnu Măgurele, Lița, Segarcea Deal, Segarcea Vale, Olteanca, Lunca, Orbeasca etc. (primarul loc. Segarcea Vale - dl. Manolea Florea -, d-na dir. a Școlii Gimnaziale Segarcea Vale - Iuliana Ristea, dl. Ștefan Stănculescu - poet și prof. din Tr. Măgurele, pictorul segărcean, trăitor la Tr. Măgurele - dl. Dumitru Negru etc. Evident, Dimitrie Stelaru a fost inclus și într-un alt volum, elaborat de Gheorghe Sarău, apărut în acel an (v. p. 30-38, în Dicționar cu personalități teleormănene segărcene, Târgu Mureș: Editura “Vatra veche”, 2019, 234 p. (< il. p. 222- 233); Cuvânt înainte; copertă; lector: Nicolae Băciuț; 43 de biografii, ISBN: 978-606-9014-28-8). 

Nu în ultim rând, să arătăm că gazeta târgu-mureșeană, “Vatra Veche” publică, din 2018, număr de număr, fragmente din volumul dedicat de Gheorghe Sarău corespondenței lui  Dimitrie Stelaru (primită, trimisă ori care are legătură cu poetul), acoperind perioada 1934-2018). Acestui gest cultural generos, dovedit de redactorul șef, Nicolae Băciuț, i se adaugă și altele, aduse de alți confrați literari, de artiști plastici, redactori de radio etc., la care ne vom referi cu o altă ocazie, explorând, cu precădere, ultimele două decenii.    

În concluzie, am putea spune că, din 2017 și până în prezent, cel puțin prin străduința  autorilor teleormăneni, asistăm la o reconsiderare a valoroasei contribuții literare pe care a avut-o Dimitrie Stelaru.