Mihai Vintilă
Manfred Spitzer este unul din cei mai faimoși neurochirurgi din Germania. E foarte implicat în dezbaterile de specialitate, a scris mai multe cărți, bestseller-uri. Și acest volum a fost un bestseller al revistei Der Spiegel. S-a vândut în milioane de exemplare în Germania. La noi cartea a fost publicată în anul 2020 de către editura Humanitas și este o carte într-adevăr tulburătoare, o carte care ne aduce în atenție o mulțime de lucruri foarte interesante despre ceea ce înseamnă tehnologiile digitale și cum ne influențează ele.
Remarcabil este capitolul intitulat Școala Copy/Past în loc de scris și citit. Autorul a făcut o serie de studii în Germania, dar nu numai, și a descoperit că tinerele generații folosesc această operațiune în loc de a se informa, de a citi și de a scoate singuri concluziile acolo unde le trebuie. Și această școală copy/past pe care o descoperă domnul Manfred este, după părerea lui, dăunătoare viitorului pentru că în felul acesta noile generații nu sedimentează informația, ci doar o reproduc după o serie de elemente găsite la o căutare superficială.
În felul acesta atenția scade foarte mult, cunoștințele generale se reduc, iar apelul la cunoștințe generale acumulate mental se face din ce în ce mai greu pentru că, ce să vezi, în momentul în care faci operațiuni de copy/past, nu ții minte ceea ce ai făcut. Studiile de cercetare asupra problematicii le-a realizat în Germania și în Statele Unite, punând la dispoziția societății astfel de informații. A început dând repere, de genul această informație poți să o faci copy/past sau această informație trebuie neapărat să o memorezi. Ei bine, elevii care au primit aprobarea că aceste date pot fi făcute copy/past nu au reținut datele, pe când cei care au primit informații cum că ele vor fi șterse și că nu pot să le rețină, le-au ținut minte.
Studii de genul acesta s-au făcut multe, dar cumva autorul nostru le concretizează într-o explicare foarte ușoară pe înțelesul publicului general. Nu intră în detalii din acestea super tehnice pentru că scopul lui era de popularizare a informației. Mai are un articol, Memorare în creier sau Depozitare în Cloud, în care exact acest aspect se detaliează.
Memorarea informațiilor de către noile generații scade pe moment ce respectivii elevi supuși studiului cresc utilizarea resurselor digitale și scad utilizarea resurselor clasice, cum ar fi cărțile, dicționarele și întâlnirea față în față cu profesorul. Un alt element pe care îl observă este scăderea conectivității intraumane, scăderea socializării reale în defavoarea unei socializări false, unei pseudo-socializări facilitate de rețelele sociale. În felul acesta, prietenii sunt doar virtual, nu sunt prieteni cunoscuți, nu sunt prieteni cu care stai la o cafea, nu sunt prieteni cu care poți să ai o interacțiune de la om la om. Lucrul acesta duce la o serie de fapte negative atât în mecanismele sociale cât și în mecanismele interne ale creierului.
Încapitolul intitulat Baby TV sau Baby Einstein DVD atacă politica de a oferi laptopuri la grădiniță și demonstrează cu date științifice că acei copii care sunt bombardați de mici cu informații sub formă electronică nu reușesc să rețină acea informație. Ei mai degrabă reușesc să rețină o poveste spusă de părinte decât o poveste la care s-au uitat la televizor sau pe un telefon sau pe o tabletă. Acest lucru apare din cauza modului în care creierul receptează informația.
Practic, bombardamentul acesta continu de informație, mai ales în stilul rețelor sociale, nu ajută la reținere. Ori, copii în creștere, au nevoie tocmai de reținere, de antrenament al creierului. Ne oferă și un exemplu bine argumentat și anume acela al legăturii dintre jocurile digitale notele proaste.
Vorbește de nativii digitali și dezvăluie un fapt foarte, foarte surprizător și anume că nativii digitali, deci generațiile care s-au născut după anul 2000, care au acces la internet, la conexiunile acestea rapide, deși aparent par mai bine dotați pentru a fi într-o lume digitală, în fapt ei nu sunt chiar atât de pregătiți. Dă un exemplu al României la pagina 79, un exemplu negativ, ceea ce m-a surprins și anume un studiul care a evidențiat o mărire a prăpastei digitale între sărati și bogați în ceea ce privește accesul la internet. În anul 2008, Ministerul Culturii din România a oferit aproximativ 35.000 de bonuri valorice de aproximativ 200 de euro familiilor defavorizate care aveau copii de vârstă școlară pentru cumpărarea unui laptop. Rezultatele au arătat că, deși acești copii au putut să folosească de calculator, rezultatele lor școlare la matematică au fost mai slabe și 90% dintre ei au folosit laptopurile în special pentru jocuri. Primești laptop gratuit și tu să nu te joci pe el? Dar e interesant că autorul a inclus în cartea lui acest studiu și prin acest studiu a argumentat că oferirea de acces digital nu înseamnă automat oferirea de informații.
În carte se încurajează foarte mult autocontrolul, dar mai ales controlul parental pentru accesul la aceste rețele sociale și chiar sprijină astfel de politici restrictive. În Germania a fost foarte hulit în momentul în care a susținut o astfel de necesitate de către guvernul german și a dorit chiar implementarea în Germania dar până acum nu a reușit.
Majoritatea părinților sunt necunoscători ai fenomenului și au început să îl înjure atât pe rețele sociale cât și în presă. Pentru a-și demonstra punctul de vedere a ales la întâmplare un astfel de părinte care s-a dovedit a fi foarte slab pregătit și care după o dezbatere cu autorul nostru a înțeles despre ce este vorba și i-a devenit partizan. În felul acesta a reușit să mai atenueze din ura care se produsese în Germania, pe rețele sociale, împotriva lui și împotriva ideilor sale.
Într-un capitol final se întreabă ce ar fi de făcut și dă o serie de date foarte exacte de cum ar trebui să acționăm noi pentru a contracara aceaste probleme digitale. Mediile digitale ne fac să ne folosim mai puțin creierul, iar eficiența acestuia scade cu timp. Deci devenim mai proști. La tineri, ele împiedică formarea creierului. Eficiența mentală rămâne sub medie. Acest lucru nu se reflectă doar în gândirea noastră, ci și în voință, în emoții și mai ales la comportamentul social.
Efectele au fost demonstrate și se petrec prin intermediul unor mecanisme pe care cercetarea științifică le-a identificat din ce în ce mai bine, în special prin intermediul cercetărilor neurologice.
La final aș vrea să vă ofer câteva asfaturi practice, pentru că oricine poate face ceva pentru sine însuși și poate obține rezultate complect personale. Iată diferențele fundamentale între problemele demenței digitale și cele ale încălzirii globale.
Autorul folosește acest termen de demență digitală tocmai pentru a șoca și pentru a arăta că astfel de deprinderi scad capacitatea umană de gândire. Procesul se aseamănă foarte mult cu evoluția care are loc în cadrul bolii demenței, de generare a creierului, de scăderea capacităților intelectuale și inclusiv de scăderea capacităților sociale.
Sfaturile lui Manfred Spitzer:
- Primul sfat este să mâncați sănătos. Cele mai frecvente boli apar din cauza alimentației. Consumați afine, brocoli, ciocolată, vin roșu.
- Faceți zilnic jumătate de oră de mișcare. Mergeți pe jos la serviciu.
- Încercați să cugetați mai puțin.
- Concentrați-vă asupra clipei. Este un adept al proverbului latin carpe diem, trăiește clipa.
- Propuneți-vă doar obiective pe care le puteți atinge. Tindem să avem pretenții prea mari de la noi înșine.
- Ajutați-i pe ceilalți. Studiul a arătat că solidaritatea este benefică și că banii ne fac fericiți doar dacă îi cheltuim cu alții. Apropo de bani, zice tot el, nu aduc nici fericire, nici sănătate. Când ne gândim la ei, hrănim în schimb zgârcenia și singurătatea.
- Ascultați ocazional muzică în mod conștient. Cercetările din domeniul neuroștiințelor au arătat că muzica inhibă activitatea unor regiuni ale creierului, responsabile cu ansietatea și totodată sporește activitatea în genurile ce favorizează fericirea. Deci muzica aduce fericire.
- Cântați că acestea sunt activitate sănătoasă.
- Zâmbiți, chiar dacă simțiți că nu e cazul. Emoțiile nu sunt o stradă cu sens unic, de la creier la glande și la mușchi. Creierul absoarbe informații și de la corp și generează stări de spirit corespondente.
- Fiți activi și depășiți obstacolele. Simplificați-vă viața. Cumpărăm o mașină de tuns iarba sau o bicicletă fitness pe care ne așezăm. Astăzi nu prea facem mișcare. Ne obișnuim relativ repede cu aproape orice ne pune în mișcare centrii fericirii. Cea mai importantă excepție? Alți oameni.
- Petreceți timp în natură, pentru că face bine corpului și minți. Simpra privire a copacilor ne sporește starea de fericire. Dacă aveți copii, toate aceste lucruri sunt valabile, în primul rând, pentru ei. Și nu în ultimul rând, evitați mediile digitale. Așa cum am anotat aici, acestea ne îngrașă, ne îndobitocesc, ne cresc agresivitatea, ne izolează, ne îmbolnăvesc și ne fac nefericiți. În cazul copiilor, limitați doza, deoarece este singura metodă care poate avea efecte pozitive pe termen lung. Fiecare zi în care un copil nu a folosit mediile digitale, este o zi câștigată.
Dacă ne pasă de bunăstarea noastră și de perpetuarea culturii noastre, trebuie să avem grijă de mințile generației următoare. Trebuie să încetăm să le umplem cu gunoaie digitale. O carte foarte frumoasă, cu copertă roșie, care atrage atenția, apărută la Humanitas în traducere. O recomand și vă doresc să stați cât mai puțin pe social media.
Manfred Spitzer, Demența digitală, cum ne tulbură mintea noile tehnologii, București, editura Humanitas, 2020, 328 pagini.
cronică publicată în revista Porțile Nordului nr 4-6 / 2026.
0 Comentarii