Bucureștiul găzduiește, între 20 și 25 septembrie 2026, Congresul Internațional de Istorie a Religiilor – Religions360, una dintre cele mai ample reuniuni internaționale dedicate studiului religiilor. Peste 700 de lucrări vor fi prezentate de cercetători din 58 de țări, de pe șase continente, reprezentând mai mult de 300 de instituții academice și de cercetare.
Congresul propune o perspectivă amplă asupra religiei în lumea contemporană, reunind cercetători care vor aborda teme de la miturile Antichității și religiile inspirate de cultura pop până la buddhism, mindfulness, sacrificiu, violență și valoarea vieții umane.
Printre invitații principali se numără cinci cercetători de referință în domeniul studiului religiilor: Gregory D. Alles, Carole M. Cusack, Almut-Barbara Renger, Jens Schlieter și Michael Stausberg. Aceștia vor susține conferințe plenare dedicate unor teme care pun în discuție atât probleme clasice ale istoriei religiilor, cât și direcții inovatoare de cercetare.
Cinci perspective asupra religiei
Gregory D. Alles, profesor la McDaniel College din Maryland, va vorbi despre conceptul de „traducere lentă” și despre necesitatea acordării unei atenții sporite contextului cultural, nuanțelor lingvistice și sensurilor locale în studiul tradițiilor religioase.
Alles are o legătură mai veche cu mediul academic românesc. A fost student, doctorand și ulterior asistent și coleg al lui Joseph Kitagawa și Mircea Eliade la Chicago și a participat la Congresul european organizat la București în 2006. De asemenea, a colaborat la cele două ediții ale The Encyclopedia of Religion, prima editată de Mircea Eliade și cea de-a doua coordonată de Lindsay Jones.
Prof. Dr. Carole M. Cusack, de la Universitatea din Sydney, va aborda relația dintre joc, performance și construirea religiei. Cercetătoarea, cunoscută pentru studiile despre religiile inventate, spiritualitatea contemporană și cultura pop, pornește de la întrebarea dacă ficțiunea poate genera forme autentice de credință, identitate și comunitate.
În conferința sa, Cusack va pune în dialog ideile lui Johan Huizinga și Erving Goffman pentru a analiza rolul jocului, spectacolului și reprezentării de sine în formarea comunităților religioase.
O altă temă actuală este propusă de Almut-Barbara Renger, cercetătoare asociată cu Universitatea din Basel, care va urmări transformările conceptului de mindfulness, de la practicile buddhiste din Asia până la reinterpretările sale contemporane din Europa și America de Nord.
În conferința „O abordare de 360° asupra mindfulness-ului: concepte religioase în mișcare”, Renger va analiza circulația acestui concept din perspective istorice, culturale, instituționale și epistemice, inclusiv controversele privind instrumentalizarea mindfulness-ului în cultura neoliberală.
Sacrificiu, violență și valoarea vieții
Prof. Dr. Jens Schlieter, profesor de istoria religiilor la Universitatea din Berna, va propune o analiză critică a relației dintre sacrificiul animal, vegetarianism și justificarea violenței în studiul religiei.
Pornind de la conceptul de „carnism”, Schlieter va examina teoriile clasice care au asociat consumul de carne și vărsarea de sânge cu constituirea grupurilor religioase și legitimarea violenței. Conferința sa va pune, totodată, o întrebare provocatoare: cum s-ar fi schimbat teoriile academice despre religie dacă tradițiile vegetariene ar fi devenit dominante?
Cel de-al cincilea keynote speaker, Prof. Dr. Michael Stausberg, profesor de istoria religiilor la Universitatea din Bergen, va aborda istoria sacrificiului uman și modul în care societățile au definit, de-a lungul timpului, valoarea vieții umane.
Conferința „Valorile vieții umane: fragmente dintr-o istorie a sacrificiilor umane” va analiza fenomenul din perspective conceptuale, teoretice, comparative și istoriografice. În centrul demersului se află întrebarea privind schimbarea, de-a lungul istoriei, a ceea ce societățile consideră sacru și a valorii acordate vieții umane.
Religia, privită dintr-o perspectivă „360°”
Prin reunirea celor cinci cercetători, Religions360 își propune să ofere o perspectivă asupra religiilor istorice și contemporane care traversează epoci, continente și discipline.
Programul pornește de la miturile Antichității și ajunge la religiile inspirate de cultura pop, trece prin buddhismul indian, asiatic și global și ajunge la probleme etice precum sacrificiul, violența și valoarea vieții umane. Organizatorii urmăresc astfel nu doar prezentarea unor tradiții religioase în contextul lor istoric, ci și discutarea modului în care acestea sunt interpretate și a ceea ce spun despre societatea contemporană.
Congresul va transforma Bucureștiul, timp de șase zile, într-un spațiu de dialog internațional despre religie, cultură și societate, în care teme precum sensul, identitatea, moartea și sacrul vor fi analizate din perspective contemporane.
Deschiderea oficială, la Ateneul Român
Deschiderea oficială a Religions360 va avea loc duminică, 20 septembrie 2026, de la ora 17:00, la Ateneul Român. Evenimentul va combina conferințe dedicate istoriei religiilor, patrimoniului cultural și dialogului intercultural cu un program de muzică clasică.
Lucrările congresului vor continua ulterior la Universitatea din București. Informațiile privind participarea publicului, programul și modalitatea de înscriere urmează să fie anunțate pe site-ul oficial al congresului și pe canalele sale de social media.
Congresul Internațional de Istorie a Religiilor, ediția 2026, este organizat de Societatea pentru Istoria Religiilor / Society for the History of Religions și Institutul de Istorie a Religiilor din cadrul Academiei Române. Coordonatorul proiectului este istoricul religiilor Eugen Ciurtin, care a coordonat și organizarea ediției din 2006.
Religions360 propune astfel șase zile de dialog internațional, peste 700 de lucrări și cinci voci academice de prim rang, reunite la București în jurul unei întrebări centrale: cum poate fi înțeleasă religia într-o lume în continuă transformare?
0 Comentarii