Sezonul cultural bucureștean își atinge apogeul odată cu deschiderea „Licitației de Toamnă”, cel mai amplu și așteptat eveniment organizat de Casa de Licitații A10 by Artmark. O veritabilă radiografie a geniului plastic autohton, evenimentul reunește sub aceeași cupolă o selecție riguroasă de 168 de opere semnate de titanii incluzi în „Top 100 Mari Maeștri ai Artei Plastice Românești”. De la lirismul nostalgic al lui Grigorescu și modernismul melancolic al lui Tonitza, până la universul fabulos al lui Câlția, catalogul din acest an nu reprezintă doar o oportunitate pentru colecționari, ci o incursiune profundă în memoria culturală a spațiului românesc.
Proveniențe ilustre și destine încrucișate
Ceea ce transformă această licitație într-un eveniment de referință pentru critică și public este istoricul excepțional al lucrărilor. Multe dintre pânzele expuse au parcurs trasee biografice fascinante, fiind păstrate în colecții particulare prestigioase și incluse în monografii de autor.
Un caz emblematic este cel al capodoperei „Albăstrele” de Ștefan Luchian. Pânza a aparținut inițial familiei celebrului bancher și mecena Max Schapira (fondatorul Rafinăriei Astra), fiind salvată și ocrotită în anii '50 de fiica acestuia, pianista Gita Schapira—cunoscută în epocă ca parteneră de sonate a lui George Enescu. Ulterior, lucrarea a îmbogățit colecția pictorului Gheorghe Vânătoru. Această genealogie a proprietății adaugă operei straturi succesive de valoare emoțională și istorică, transformând-o într-un martor tăcut al întâlnirilor dintre elitele artistice și economice ale României interbelice.
De la Barbizon la Mangalia: Clasicii plasticii naționale
Segmentul dedicat marilor clasici este dominat de prezența monumentală a lui Nicolae Grigorescu. Capul de afiș este pânza „Buchet de trandafiri” (preț de pornire de 40.000 de Euro), o lucrare realizată spre finalul perioadei sale de la Barbizon. Clasată în categoria Fond a Patrimoniului Cultural Național Mobil, pictura a fost îndelung analizată și elogiată de cei mai importanți exegeți ai artistului: Alexandru Vlahuță, Francisc Șirato și Krikor H. Zambaccian. Universul grigorescian este completat armonios de alte două compoziții de maturitate: liricul „Ciobănaș cu turma de mioare” (1900) și atmosfera intimă din „Casa pădurarului” (1900-1905).
Modernitatea interbelică își găsește o exprimare magistrală prin selecția semnată de Nicolae Tonitza. Piesa centrală, portretul „Bretonă” (cunoscut și sub numele de „Cap de femeie”), pictat în 1933, poartă amprenta stilistică inconfundabilă a artistului și vine cu un istoric expozițional remarcabil, fiind prezentat în trecut în cadrul manifestărilor elitistului „Grup al celor Patru”. Alături de acest portret hipnotic, selecția Tonitza propune publicului un „Nud” sculptural și două peisaje dobrogene de o rară luminozitate: „Stradă în Mangalia” și „Întoarcere din larg”.
0 Comentarii