Programul cultural „Laboratorul de Lectură”, ediția 2026, s-a încheiat după ce a reunit peste 1.200 de elevi și cadre didactice din zece localități rurale și din urbanul mic. Inițiativa, derulată de Asociația UPSILAMBA cu finanțare de la Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), a urmărit combaterea analfabetismului funcțional și facilitarea accesului la literatură contemporană în comunitățile cu resurse culturale reduse.
Caravana s-a desfășurat în perioada 21 septembrie – octombrie 2026 și a traversat zece comunități din trei județe: Brașov (Hărman, Poiana Mărului, Râșnov), Olt (Mărgăritești, Slătioara, Lisa, Schitu) și Mehedinți (Gogoșu, Balta Verde, Burila Mică).
Activitățile au inclus ateliere interactive, proiecții video, exerciții creative și întâlniri directe cu scriitori români contemporani, propunând o alternativă dinamică la predarea clasică a literaturii din programa școlară.
Pe parcursul caravanei, elevii au lucrat pe baza a patru kituri de lectură, având ocazia să discute direct cu autorii invitați sau să exploreze universul personajelor:
• „Povestiri de pe Calea Moșilor”, de Adina Popescu;
• „Epoca mea de aur”, de Daniel Horia;
• „Pifonul Pompiliu și călătoria dincolo de curcubeu”, de Ion Puican;
• „Pippi Șosețica”, de Astrid Lindgren.
Întâlnirile au generat un dialog deschis despre istoria recentă, copilărie, empatie și curaj. „La carte mi-a plăcut cel mai mult că este vorba despre copilărie și pentru că se spun niște adevăruri. Vă mulțumesc că scrieți cărți interesante despre copilărie și comunism ca să afle toți copiii ce se petrecea înainte”, a transmis Luca Ioan N., elev în clasa a VIII-a la Hărman, județul Brașov.
Un alt elev, Robert Ț. (clasa a V-a, Hărman), i-a adresat un mesaj personajului Pippi Șosețica: „Aș vrea să fiu și eu ca tine ca să nu îmi mai dea bully colegii și să ajut oamenii la dus chestii grele”. La rândul lor, cadrele didactice au subliniat impactul activităților asupra încrederii de sine a copiilor și nevoia de a scoate elevii din mediul digital către lectura activă.
Context educațional: deficit de biblioteci și lectură în mediul rural
Organizatorii subliniază că astfel de intervenții culturale sunt esențiale în contextul statisticilor naționale privind educația și accesul la carte. Conform datelor citate în cadrul proiectului:
• Analfabetism funcțional: 42% dintre elevii români de 15 ani întâmpină dificultăți în înțelegerea și interpretarea unui text scris (potrivit testărilor PISA).
• Accesul la carte: 93,5% dintre români nu cumpără nicio carte pe an, România înregistrând cel mai mic număr de librării pe cap de locuitor din Uniunea Europeană (conform Eurostat).
• Infrastructura rurală: Doar 17% dintre bibliotecile publice din România funcționează în mediul rural, multe dintre acestea confruntându-se cu fonduri de carte învechite (potrivit Institutului Național de Statistică).
„Organizarea de evenimente în zece localități rurale și din urbanul mic, întâlnirea cu 1.200 de elevi și profesori sunt doar o picătură într-o mare de nevoi educaționale și culturale reale, nu statistice”, precizează reprezentanții Asociației UPSILAMBA, subliniind necesitatea extinderii programelor de educație nonformală la nivel național.
Proiectul „Laboratorul de Lectură” (Ediția 2026) a fost implementat de Asociația UPSILAMBA, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) și realizat cu sprijinul partenerului de mobilitate FORD Auto Novex Brașov.

0 Comentarii