Ticker

6/recent/ticker-posts

Un securist de tranziție, de Gheorghe Andrei NEAGU

Lucia PĂTRAŞCU

Volumul Un securist de tranziţie (volumul 1),semnat de Gheorghe Andrei Neagu, 280 de pagini,tipărit la Editura StudiS, Iaşi, 2016, este o proză cu care autorul ne surprinde din nou, descriind întâmplări şi fapte din timpul, de după şi chiar dinaintea evenimentelor din decembrie 1989.

Însoţind întâmplările cu reproducerea unor stenograme ale şedinţelor C.P.EX din 13 noiembrie 1989, 17 decembrie 1989, discuţia televizată, din 28 ianuarie 1990, dintre Ion Iliescu şi reprezentanţii celor trei partide istorice, aflate în opoziţie;sesiunea C.P.U.N. din 9, 10, 13, 14 martie 1990,precum şi alte citări din luările de cuvânt ale aleşilor din Senat şi Adunarea Deputaţilor, de-a lungul anului 1990, texte pe care cei interesaţi le-au cunoscut în direct din emisiunile televizate la momentul acela, autorul a dorit, de fapt, să aşeze înţelegerea cititorului într-un anumit moment istoric. Pentru că altfel volumul întâi al acestui roman ar putea părea rupt în două: o parte o reprezintă citarea stenogramelor şi cealaltă, modul în care acele evenimente au influenţat diferitele straturi sociale. Între ele, personajul principal, un securist de tranziţie, maiorul Nicolae Grama, reprezentând o anumită categorie, cel care-şi caută calea încercând să afle dacă este de sau în tranziţie. După ce i se propune să treacă în altă tabără, el trage o concluzie gravă: Înseamnă că soarta României e în primejdie.

Acest prim volum al noii cărţi semnate de Gheorghe Andrei Neagu cuprinde şi frânturi din ecoul pe care evenimentele de la Bucureşti l-a avut în provincie, locul unde, de obicei, nu se întâmplă nimic şi anume printre trăitorii din Focşani, Panciu,Odobeşti sau prin comunele din împrejurimi, zone ştiute de autor, cu oameni cunoscuţi de acesta, asupra cărora s-a îndreptat acum atenţia sa, rememorând după atâţia ani atitudini, fraze, gesturi provocate de haosul creat în preziua revoltei populare, când s-a declarat starea de necesitate pe întreg teritoriul ţării.

Nu au lipsit cei prudenţi şi strângători, ca tovarăşa Emilia, din Odobeşti, care, după ce a primit ultima indicaţie preţioasă de a se confecţiona măciuci la atelierele meşteşugăreşti, îşi strânse agendele, valuta şi documentele mai importante din seiful propriu şi, cu acestea, păstrate pentru orice eventualitate, pentru a se pune la adăpost, se grăbeşte să se retragă în munţi la o cabană neştiută de ceilalţi.

Acţiunea romanului poate părea confuză, (aşa cum a fost şi perioada respectivă, atacată într-o formă invazivă de ştiri de tot felul: Acum e drept, suntem puţin buimăciţi de atâtea informaţii apărute brusc pe eşichierul vieţii noastre politice.), pentru că se desfăşoară pe mai multe planuri. La nivel superior extern: Irak, Kuweit, Iran şi în lumea ambasadelor şi a ataşaţilor militari pe lângă acestea, unde au apărut disfuncţionalităţi. Sau intern, printre organele de partid şi de stat Primii secretari de judeţ nu prea ştiau cu ce se mănâncă starea aceasta. Unii s-au repezit la telefoane şi-au convocat secretarii celor mai mari organizații ale partidului comunist. Alţii şi-au chemat colaboratorii apropiaţi şi comandanţii de miliţie şi de securitate din teritoriu. La nivel mediu-local: în primării, unde se instalau C.P.U.N.-urile formate aleatoriu, la întreprinderi, ziare locale, edituri, unde se schimbau directorii. La nivel inferior, printre oamenii obişnuiţi, (Ileana, femeia de serviciu, rămâne acum, ca şi atunci, veşnica însămânţată de poftele lui lui Titi Sfârc, o reprezentantă a omului simplu, cel a cărui voinţă a fost întotdeauna siluită) sau printre cei care se ocupau cu furturile din avutul comun (de la cărămizi, ferestre, uşi, ţevi, la tractoare Că din tractoarele de la S.M.A. am apucat şi noi vreo două cu care să ne agonisim ceva.), cu practicarea bişniţei, ce i-ar putea îmbogăţi: Acu, cât nu s-a prins lumea despre noul mers al vremilor. Şi, nu în ultimul rând, cu aderarea la noile formaţiuni politice care se înfiripau peste tot.

În esenţă, Un securist de tranziţie este o carte ce reuşeşte să etaleze starea psiho-emoţională,atitudinea şi acţiunile unor categorii sociale aflate într-un anumit moment al istoriei recente, începând cu panica deosebită ce s-a instalat în C.P.EX, în ambasade, în sediul organelor de partid şi de stat, în redacţii, în primării, în spitale etc. şi până la femeia de serviciu. Gradual, fiecare are o anumită părere, trage anumite concluzii şi, în consecinţă, acţionează într-un anumit fel. Face curăţenie, triază hârtiile compromiţătoare, arde ceea ce nu mai este necesar şi poate deveni dăunător, adună banii şi actele importante pentru a fi puse la adăpost (poate vor fi de folos mai târziu!). Sau suportă aceleaşi umilinţe. Acest volum este o pagină de istorie recentă, un fel de frescă a unei societăţi debusolate de ineditul situaţiei despre care cei mulţi şi proşti nu ştiau nimic,iar ceilalţi, iniţiaţii, aveau să conştientizeze ceea ce va urma în această tranziţie scăpată de sub control. Un securist de tranziţie este un prim volum, aşa cum declară autorul Gheorghe Andrei Neagu, ce promite o continuare interesantă, care-şi va preciza mesajul către cititor.

revista Litera 13, nr 7, p.15, iulie 2016

Trimiteți un comentariu

0 Comentarii