26 august 2016

Evenimente culturale brăilene, aprilie – iunie 2016

Mihai VINTILĂ

Încep cu o veștile bune pentru literatura brăileană. Poeta Violeta Craiu a primit în cadrul Festivalului Internațional Poezia la Iași ediția a III-a titlul de Poetă a Iașilor. Au participat 111 scriitori din 11 țări ● Un premiu important a fost primit și de Constantin Gherghinoiu și anume Premiul pentru poezie al Festivalului Antares 2016 ● Un alt eveniment pe care îl salutăm în acest colț de pagină este apariția Cenaclului literar Casa Speranței constituit pe lângă și cu sprijinul Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Brăila. Primul președinte a fost ales Ion Bălan, scriitor și dramaturg, director  onorific al publicației noastre. Mult succes! ● Nu uităm de noua ediție a Festivalului C'Arte de data aceasta desfășurat într-o perioadă mai propice pentru astfel de manifestări (12-14 mai). Timp de trei zile Brăila a fost capitala cărții în România. La cât mai multe ediții! ● Caudiu Brăileanu ne-a surprins plăcut cu o expoziție de fotografie dedicată Argentinei unde am putut admira capitala Buenos Aires, cu celebrele sale cartiere La Boca şi San Telmo, precum şi faimoasele Cataracte Iguazu, aflate la graniţa a trei ţări: Argentina, Brazilia şi Paraguay ●

revista Litera 13, nr.7, p.18, iulie 2016

25 august 2016

Sighet: Reculegere pentru cei care au trecut prin închisorile și deportările comuniste.Brăileanul Radu Portocală una din miile de victime.

Alexandrina IORDACHE

Pe 9 iunie la Sighetu Marmației a avut loc o zi de reculegere pentru cei care au trecut prin închisorile și deportările comuniste sau au luptat în rezistența împotriva comunismului. Anul acesta evenimentul, organizat de Academia Civică, s-a desfășurat la Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistenței și la Cimitirul Săracilor, parte din ansamblul Memorialului. Au fost prezenți Ana Blandiana și Romulus Rusan de la Academia Civică, reprezentanți ai Asociației foștilor deținuți politic din România și ai Asociației foștilor deportați în Bărăgan, studenți și profesori universitari, foști deținuți politic, deportați, familiile și prietenii lor, din toată țara. La eveniment a participat și un grup de brăileni.

Programul evenimentului a cuprins dezbaterile Rusaliile negre - 65 de ani de la deportările din iunie 1951 și O fereastră spre libertate - 60 de ani de la mișcările studențești anticomuniste din 1956 urmate de mai multe lansări de carte, vizitarea Memorialului și un serviciu religios oficiat de de preoți ortodocși și greco-catolici la Cimitirul Săracilor. Pe perioada desfășurării dezbaterilor, în sala de proiecții, a rulat filmul Lagărele din Balta Brăilei din serialul Memorialul Durerii de Lucia Hossu Longin. În Galeria foștilor deținuți politic, unde sunt expuse mii de portrete, se află portretul fostului primar al Brăilei, în perioada 1922-1925, Radu Portocală. Acesta a făcut parte din lotul foștilor demnitari adus în închisoarea Sighet în noaptea de 5/6 mai 1950 și a fost torturat până la moarte (13 aprilie 1952).

24 august 2016

Vergil Matei, autorul cărţii ACASĂ, LA MĂRTINEŞTI

Ananie GAGNIUC

Puţine sate din eterna şi fascinanta Românie au privilegiul de a se mândri cu o monografie scrisă, un documentar amănunţit, presărat cu descrieri, povestiri,legende, întâmplări reale, tradiţii şi...sute de nume menţionate, ale locuitorilor, toate adunate într-o carte, cum este ACASĂ, LA MĂRTINEŞTI, scrisă fermecător de jurnalistul brăilean Vergil Matei. Eu, ca scriitor de satiră şi umor, dar şi ca admirator al stilului literar al sus-menţionatului autor, nu pot decât să-l şarjez, evident, amical:

S-a apucat el să scrie, cronicar să fie şi să facă statuie locurilor natale, să ia satul la poezie, de nu mai am eu linişte!! Consătenii mei suceveni din micul cătun Comăneşti, citind despre Mărtineşti, m-au faultat imediat! Bine, măi ţărane, ai 15 cărţi scrise, ba mai eşti şi cetăţean de onoare şi nu ne-ai făcut...onoarea unui asemenea monument? Fie el literar, agrar, că doar de aici ai pornit în lunga ta cale, amirale! Nu poţi şi tu scrie, precum acest Vergil Matei, despre noi şi munca noastră? El a făcut un pomelnic întreg cu mărtineştenii, până la a cincea spiţă, dumneata, nicio foiţă, un rând, acolo! Bravo acestui scriitor, care şi-a lăudat satul, culmea!, din Vrancea, el fiind brăilean. Ai văzut, comăneştene! În carte şi-a depănat copilăria, a scris de fiecare ulicioară, de viaţa satului (uneori, în dauna statului), a descris obiceiurile, cutumele, cum erau la Mărtineşti Câşlegii, Boboteaza, Dragobetele, Floriile, Paştele, Rusaliile, Moşii de vară, Hramul bisericii şi alte săteşti evenimente, iar tu...nema! Niente!

Încheiat acest citat (de mine inventat). Acum, sincer vorbind, chiar îl admir şi-l felicit pe Vergil Matei! Las umorul şi m-apuc să scriu şi eu despre satul meu, poate m-oi trezi cu vreo statuie în centrul localităţii, că sunt multe păsărele acolo, care nu au unde să se-aşeze şi mulţi cheflii care să se ur...nească spre casele lor. Evident, scoţând pălăria, când trec prin faţa mea! Ceea ce-i doresc şi amicului meu, Vergil Matei. Pentru această carte – document, locuitorii din satul Mărtineşti îi vor face monument! A glumit, a şarjat (dar a şi lăudat!) A.G.

revista Litera 13, nr 7, p.14, iulie 2016

23 august 2016

Raiul

Dan NOREA 
   
Eram în rai de un timp nedefinit. De fapt, aşa cum mi-a explicat un filozof, în rai timpul nu se poate măsura, în momentul morţii are loc o ieşire din timp. Şi din spaţiu, dar asta e altă poveste.
   
Începusem să mă cam plictisesc. La început totul era roz. În aer pluteau arome îmbătătoare. Se auzea în surdină o muzică divină de Bach. De fapt, pentru mine era Bach. Raienii cu care am discutat se pare că auzeau fiecare altceva: Beatles, Gerswin, Nightwish…
   
Mâncarea şi băutura erau la discreţie. E adevărat, senzaţiile de foame şi de sete nu existau. Dar nici senzaţia de saţietate, puteai mânca oricâte feluri şi în orice ordine. În afara satisfacţiei, efectul băuturilor era inexistent, starea de euforie era oricum prezentă în permanenţă.
   
Când îmi doream să joc şah apărea din nimic o tablă cu piesele aranjate, se apropia un alt raian şi începea partida. Câştigam întotdeauna, satisfacţia era garantată. Numai că odată am comentat partida cu raianul partener. Şi el câştigase!