Ticker

6/recent/ticker-posts

REÎNTÂLNIREA

Cătălin LUNGU 






Zori de zi…
Zefira privi cu luare aminte de jur-împrejur și apoi își luă zborul către casă, lăsând în urmă imensitatea Bărăganului. În curând, avea să simtă aromele de poveste ale apelor Dunării. Miresmele fluviului se revarsă cu generozitate dincolo de maluri, înnobilând luncile domoale ce îi însoțesc curgerea nesfârșită.

Lucrurile și locurile care, înainte de plecare i se păreau banale, astăzi se înfățișau pline de farmec și de taine. Cu toate că peisajul nu se schimbase aproape deloc, Zefira îl privea acum cu alți ochi.

Seara își coboară încet pleoapa peste lumea plină de freamăt a lacului natal. Printre razele amurgului, o pereche de libelule zboară lin și se așază pe un buchet de crini de baltă, crescut tainic în preajma unei sălcii cărunte:
- Obosiți? se auzi un glas aproape cunoscut. Pe un fir de papură, care încet, încet își pierdea umbra în taina înserării, ședea râzând Zefira.
- Copila mea, te-ai întors! strigă mama-libelulă, în timp ce toți trei, uitând de osteneala zilei, își împleteau zborul într-un joc al bucuriei revederii.
- Da, suntem din nou împreună. Dar din păcate, tată, nu am reușit să dau de prietenul tău. În schimb, pentru mine a fost o experiență grozavă. Nu știu cum să vă spun, dar acum sunt altfel. Și cred că într-un sens bun…
- Nu este nimic, draga mea! Oricum, el avea o fire de aventurier. Vorba aceeea: călătorului îi șade bine cu drumul. Dar mă bucur mult să văd că te-ai maturizat!
- O călătorie în lumea largă este cel mai bun medicament împotriva fricii și a egoismului. Totodată, doar așa poți afla câte vietăți, lucruri și locuri minunate există pe acest pământ. În drumul meu, fiecare zi mi-a fost un bun pedagog.

Așadar, hai acum să coborâm în stufărișul de pe malul lacului și să umplem vremea nopții cu povestiri păstrate anume pentru aceste frumoase clipe ale revederii…
Chipul rotund al lunii privea ocrotitor și curios la familia de libelule ce nu se mai oprea din povestit, scuturând când și când din aripi, arcuindu-și cozile sau făcând ochii mari atunci când aventurile erau nemaiauzite. Entuziasmul și înțelepciunea Zefirei, alături de bucuria și mulțumirea părinților ei, completau un tablou de familie ce a prins viață, oglindind armoniile Raiului.

Trimiteți un comentariu

0 Comentarii