Lider, ori... politician (?!)

JENICĂ CHIRIAC

România se află la o răscruce! De aici înainte i se deschid, pe puțin, două drumuri: unul, care  merge sigur spre prăpastie. Se pune problema supraviețuirii ca nație. Va trece poporul român peste deznaționalizarea imperativă la care este supus?!  Nu mai amintim evoluțiile postdecembriste, căci, în totalitatea lor ne conduc la o singură concluzie: România și-a pierdut independența! A devenit o colonie cu toate atributele. Oamenii, din făuritori ai propriilor destine au devenit sclavi aserviți unor interese oculte. Al doilea, care ar trebui să meargă spre normalitate. Oamenii să capete, ori să recapete demnitatea de ROMÂNI, să redevină stăpâni pe avuțiile țării, să stopeze jaful, raptul generalizat, exodul tineretului, a specialiștilor, a forței de muncă de înaltă calificare și a furtului de inteligență! Să ridicăm odată pentru totdeauna capul din pământ, să privim spre soare, spre viitor cu nădejde și speranță.
   
Ne aflăm la mai puțin de un  an de  Marea Sărbătoare a neamului românesc, Unirea Cea Mare, centenarul unității tuturor  românilor, bun prilej de reevaluare a consecințelor politicilor de până acum. Deja, unele televiziuni organizează dezbateri pe teme ce țin de istoria Primului Război Mondial încheiat cu Unirea. Se evocă eroismul ostașilor noștri de la Mărăști, Mărășești, Oituz, analiștii întrebându-se dacă sentimentul patriotic ar mai putea da fapte de eroism și scrificiu  în condițiunile actuale. Se deplânge faptul că astăzi avem politicieni cu gândul la viitoarele alegeri, dar nu mai avem lideri cu gândul și fapta la perspectivele Țării.
   
În aceasta constă marea diferență!


din ciclul În amonte