DOR

Valeriu Ion GĂGIULESCU



Plâng sălciile în fapt de seară
Şi-n văi tălăngi de turmă mor;
Pe cer a tresărit uşor
O stea
Ca boaba unui plâns.
Privind la ea, în ochi am strâns,
Stingher, un dor.
Îl spun bătrânului pământ
Şi-ngrop obrazu-n iarba lui.
Credeam că-i dorul nimănui
Dar iarba îngână acelaşi cânt;
Privesc în jur,
Mă mir, în gând…
Dar simt în mine atâta dor
Că mă-nfior!