Zeno HALUPA
Aforisme
Nu voi fi singur în acele clipe; clopotele îşi lungi limbile până pe pământ, ca să guste din moartea mea.
Din cauza lumii, pământul-călăreţ descalecă numai între speranţele mele.
Splendidă era acea femeie, dăruită cu de toate, doar că persifla filosofia. Ce măr frumos, dar cu bale de viermi la gură!
Lumea s-a dovedit a fi o rană narcisistă, care încearcă să mă încondeieze din sângele ei.
Filosoful poate strânge un imperiu ca pe-un papirus şi să-l ia în mormânt cu el, dar la fel de bine poate să-şi desfăşoare, vast cât un imperiu, mormântul.
Pântecul în care s-au aruncat pietre va naşte întotdeauna un Abel.
Mi-e ruşine să-mi ridic pumnii împotriva Aceluia care Şi-a sacrificat palmele pentru mine.
O femeie a devenit pictoriţă doar ca să-şi poată picta chipul copilului avortat...
Postări
0 Comentarii