Mariana CODREAN 
Zidită într-o inimă de înger
Mi-a adormit în brațe mama                                                                      
Din razele lunii curgeau lacrimi,                                                               
în păr avea frunze de tei.                                                                      
Pe jos, căzută pe podea,                                                                        
se zbătea o umbră.                                                                              
Zidită într-o inimă de înger,                                                                   
pe un perete fără de sfârșit,                                                                   
cu degetele lungi de primăvară,                                                                 
mi-a adormit în brațe mama.

 
 
 
 
 
 
 Postări
Postări
 
 
0 Comentarii