Alensis De Nobilis
Fantoma
Încă mai e ceva de împărţit,
Cum spune Petru, Pavel, Toma:
Să ne-mbrăcăm în râu ca Heraclit,
Să ne trezim în prigoniri ca Goma.
Cât ne vom ţine visele în frâu,
Cetăţile rămân din moft zidite,
Sporind lumina calpă în desfrâu
În vieţile mărunte de termite.
Vechi revelaţii cântă-n aer, zău,
Cuvintele sunt voaluri aurite;
Chiar zeul se opreşte-n dreptul său
Când vraja ta încearcă să-l imite.
De lenevirea duce somnuri moi
În vinuri vechi din odele agrare,
Ferestre fug de oamenii prea goi
La trup, dar plini în ei de sărbătoare;
Iar la final, măcar am fi zidit
În poezie însăşi idioma
Pe răzvrătiri de şarpe năpârlit,
Să moară zeii. Le-am fi luat fantoma!
Postări
0 Comentarii