Ferestrele mici - Alexandru CAZACU


Alexandru CAZACU

Ferestrele  mici 

Un fum albãstrui de ţigarã şi valurile mãrii
undeva pe aproape
Pâlcul de palmieri unde soarele se scufundã
Gondola veniţianã a lui Mendelssohn auzindu-se încet
şi senzaţia cã neantul poate fi mai localizabil
decât cea mai micã fericire
când singurãtatea pare o gropã cu lei 
ce te privesc şi amânã
iar porumbeii speriaţi de gesturile unui copil
par sã şteargã amintirea amintirilor
cu fâlfâitul aripilor 
lângã casele  cu ferestre mici
ca nişte ochi semideschişi ce ne îndeamnã
sã deschidem braţele 
chiar dacã îmbrãţişearea o sã vinã
peste o mie de ani


 

Scrieți un comentariu

Mai nouă Mai veche