Marian VIȘESCU
Aripi de plumb...
Viața se descompune în cuvinte mute.
Fiecare clipă ne șterge trecutul,
iar țărâna se făce plumb sub pașii noștri.
Ni se îngroapă rădăcinile în pământul uitării,
şi cu fiecare suflare, un alt vis se frânge.
Priviți oamenii, ei nu fac
rugăciuni în fața renunțării,
dar la final, se aşează în
mormintele ce le-au clădit
pe drum.
Nimic nu se plânge
din lumea asta care nu a fost
vreodată a lor.
Pe cer, o umbră fără sens,
se joacă în nisipuri
cu aripi de moarte.
0 Comentarii