V. VOICULESCU
O, brad frumos
O brad frumos, o brad frumos
Ce 'nalt şi uriaş îmi creşti coşciugul...
In miezul tău cu 'mhălsămat miros
Să 'ncap cu neamul tot şi 'ntreg belşugul!
O brad viteaz, ţîşnit din hău,
Pe lemnu-ţi pur ne încărcăm destinul
Când, grav, apuci cu noi, rod sterp al tău,
Sălbatece căi lăsând seninul.
O brad adânc, misterios
Gătit cu rece aur de amurguri,
Ne porţi pustii, ne duci noptateci, jos
In negrele subpământene burguri.
O brad sărac, nu poţi să iei
Nimic din toată vasta sărbătoare?
Nici cer cu vulturi? Şipotul din stei?
Nici codrul cu nedei de căprioare?
Plecăm mişei? Ne ducem goi?
Nu te uita cât de mărunt ni-i statul:
Găteşte-te, fii tare, luăm cu noi
Cea mai puternică din amintiri, păcatul.
reprodus din Universul Literar nr 45, 24 decembrie 1938
Postări
0 Comentarii