Ticker

6/recent/ticker-posts

Visul - ALENSIS DE NOBILIS

 








ALENSIS DE NOBILIS 

Visul

La început, când nu era vreun Eu,
Însă nici El nu se-ntrupase-n sine,
Numai Cuvântul parcă tot mai greu
Creștea din goluri rotocoale fine

De apăru în jururi primul știu
Cu tâmpla sa de-aflări înaripată,
Era un Vis, dar visul nu e viu,
Chiar dacă naște omenirea toată.

Și cum eteruri fremătau a spune
Întâiul rost ca lujerul plăpând,
Cuvântul n-avea încă vreun nume
Că era fiu neștiutor, un gând.

Dar dintr-odată ochiul a deschis, 
Iar Dumnezeu s-a întrupat în Vis.

Trimiteți un comentariu

0 Comentarii