Subscribe Us

Aceste mâini - Ionuț CARAGEA

 


Ionuț CARAGEA 

Aceste mâini

aceste mâini
care îmi îngăduie să te caut
dincolo de așteptările mele
aceste mâini
care se ridică precum ancorele
din adâncul sângelui meu
astfel încât să devin
corabia viselor care se apropie 
de țărmul nopților tale
aceste mâini 
care răsar 
precum doi arbori 
pentru a atinge cu crengile
chipul tău rotund ca o lună
aceste mâini
care se preschimbă în aripi
atunci când perdelele depărtării
te țin prizonieră 
în colivia amintirilor tale
aceste mâini
care se preschimbă în ochi
atunci când ochii 
se preschimbă 
în oglinzi pentru frumusețea ta
neverosimilă
în fântâni pentru sufletul tău
însetat de cunoaștere
în noi planete ieșite
din orbitele singurătății 
pentru a gravita
în jurul inimii tale
aceste mâini 
care mă adună 
cuvânt cu cuvânt
din prăpastia întunecată
în care cad deseori
remodelându-mă
redospindu-mă
refăcându-mă
o pâine de lumină
caldă, aburindă, tocmai bună 
de împărțit săracilor
aceste mâini
care s-au eliberat de păcat
devenind rugăciune
aceste mâini
care deretică în alfabetul
haosului nesfârșit 
aceste mâini
care seamănă poeziile
în pământul jilav
al absenței
aceste mâini
și umbra mea, tot o mână
care își caută
mănușa perfectă

Poem din volumul în pregătire Căutătorul de amintiri

Trimiteți un comentariu

0 Comentarii