Ticker

6/recent/ticker-posts

Fragment dintr-un câmp cu lavandă de George ITOAFĂ

 


George ITOAFĂ

Fragment dintr-un câmp cu lavandă

Dezmoștenit de câmpul cu lavandă, văd iarna cum se întinde peste tine, acoperită-n haina albă și gânduri ce-au intrat la hibernare.

Nu ai rămas prizonieră propriilor regrete, ai înlăturat cavoul alb, te-ai ridicat și-ai mers la întâlnirea cu idei. În clipa eliberării, te-ai făcut că uiți, observând dacă florile continuă să locuiască în noile mele preocupări.

Am fost surprins să aflu că, mă hrăneam cu așteptări și trăiam în iluziile altora.

O voce fuge în tabloul static, programată la cabinetul culorilor albe să germineze. Hopa, și ea, ridică privirea până la talpa agățată a tabloului și gâdilă rama ce se lasă tolănită pe burta peretelui. Stă să cadă grea, închipuind puritatea pe latura creierului ce lunecă spre raza benefică a deciziei. O scurtă durată a albit, întinsă pe paleta consumată de pensulă. Urmele arate scot în evidență nuanța paletei, așa putea să facă diferența de rodul pur al fructelor culese prea timpuriu.
Amestec de culori, suficiente să ceeze forme concludente, ca niște paie ce susțin frumuseți de lavande neculese.

La ora unu am dărâmat minutul ce a vrut să treacă peste granița pierdută de pașii ce-au trecut de gânduri și florile lavandei au plecat, spre depărtări știrbite.

În dormitorul fiecărei clipe se odihnesc în separate rânduri natura moartă cufundată-n flori, doar noi umblăm culegând purpuriul rămas pe tulpini.

Tu, aplici machiaj pe coala albă, pe doi ochi adânciți în albul părului cuprins de sfoara deșirată, rămasă pe copertă, nu renunți, scoți la lumină o față retușată. Privești absentă, fermecată de briza care îți mișcă viziunea, în tot albastrul dominat de floare și culoare.

Mergem imaginându-ne de mână pe hotarul florilor, și florile adăpostind trupurile în culorile lor relaxante ne salută. Ne dematerializăm, până ne trezim la distanțe de timp inegale. Tu cuprinsă de o fotografie, captezi timpul ce-ți stă prins în păr, iar eu, curgeam risipind tot trecutul în imaginea ochilor.
Îmi lipsea câmpul cu lavandă pentru a mă înțelege.
Cine-s eu?


Trimiteți un comentariu

0 Comentarii