Strig

Dragoş IONESCU

Strig

Dornic de o schimbare
scutur ţâţâna porţilor obosite
Miros a vechi şi ne-mplinire
a lacăte de plumb
în ecoul morilor de vînt.

Înlăuntrul meu

O Sahară înlăcrimată
Pierdut într-un prezent-trecut,
ucis de soarta crudă
rămân între crengile uscate
dorinţă ce se-nchină să aştepte.



Deslânat din propria-mi străinătate
liber doar în aparenţă
un-foşnet care să-mi deschidă ochii
încerc să ies din inlăuntru-ţi
sortit, de-a pipăi întunericul
nevinovat, mă adun
c-un sfârşit-începtut.



Lipit de geamul ferestrei,
eu- obişnuitul gândului meu pasăre
intre realitate şi vis
descopăr universul început c-un măr
Înflorit, mă întorc de unde plec
lumina cuprinsă-n privire...
departe în gol.



Sub zodia Triadei
aşteptându-mă să mă ridic
împart bucuria trecuţilor prin mine
Surprizându-le jocul de-a baba–oarba
picur la rădăcina nopţii,
ziua, cu care am venit pe lume.



Printre statuile zilei de ieri
iau la pas neobosit prezent
stare de trecut mizer
grevat în arca speranţă
nevoit a-mi întrerupe strigătul
aştept în aşteptarea lui
impulsurile imunde.

Litera13, nr1, ian 2015, p 17
Share:

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Promo

Postări populare