S-au aliniat copacii dezgoliți de frunze
Până la cer...
Îmbrățișările lor: arc între pământ și infinit
ca să-și schimbe adresele.
Cuvintele stau în picioare și
n-au curaj să tulbure apa...
Le e sete!
Izvoarele curg neliniștite la deal
Și doar ochii Codrinei
Au rămas în iarbă
Să privească mirați
Răsăritul zilei de mâine.
Postări
0 Comentarii