ALTEȚEA SA REGALĂ LIMBA ROMÂNĂ- Marea festivitate din 31 august 2016 de la Academia Mănăstirii Constantin Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, la poalele Munților Făgăraș

Melania Rusu CARAGIOIU

Ce dulce sună fluierul mioritic atunci când ne cheamă ademenitor acasă. Ne cheamî fluxul tainic al sevei rădăcinii noastre, ne cheamă ineditul lucrurilor mereu și mereu noi, în ascunsa lor istorie, arheologie, datini... Ne cheamă dragostea de a scrie, dragoste pe care o ține nestinsă Doamna Ligya Diaconescu și mereu, toate ne atrag în mreaja fermecată a plaiului natal.

Ne întâlnim mereu în larga arie STARPRESS, unde sufletul de român pulsează a dor de țară, unde nostalgia  de glie ne dă incul de a pomeni Plaiul natal-România, în vis, în gândirea trează și în evocările pe care mereu le găsim fără a le căuta, fiindcă ele sunt în ființa noastră.

Există pentru anul acesta, 2016, o întâlnire într- un loc, un loc minunat, sacru, Mănăstirea ,,Constantin Brâncoveanu” de la Sâmbăta de Sus, unde curge izvorul tămăduitor al Fericitului Părinte Arsenie Boca și unde ne-a atras chemarea organizatoarei evenimentului, Doamna Ligya Diaconescu, spre ozonarea sufletului nostru, prin arta scrisului-balsamul slovei și forța graiului nostru ,, LIMBA NOASTRĂ  CEA  ROMÂNĂ”. Anul acesta omagiem  deosebitul eveniment  intitulându-l:  ,,Alteța Sa Regală, Limba Română”


Și am venit din Canada, Statele Unite și de peste țări și mări spre a ne întâlni cu frații noștri din țară invitați mulți, mulți,  la eveniment, atât de mulți, încât aproape nu mai erau locuri.. Lucrările în plen s-au desfășurat  într-o  înaltă ținută academică, momentul suscitând sobrietatea necesară a unei astfel de manifestări.

Și multe gânduri, forță intelectuală, idei, s-au interferat, au prins viață în planuri noi, depănând afirmările avute, prezentul prodigios și privirea spre viitor.

Intocmai celor preconizate de Preasfântul Mitropolit Antonie Plămădeală, al Ardealului, la fondarea acestui lăcaș de cult și de cultură, s-a  cerut   imperios de a ființa Amfiteatrul de Conferințe destinat activităților de spiritualitate culturală, literară și științifice- Academia, ne-a primit spre a aduce  aici, în anul acesta-2016- omagiul nostru,, Alteței Sale Regale Limba Română”.

În 30 august a.c., prima zi de lucrări- un preambulul  desfăsurat la Izvorul Preafericitului Părinte Arsenie Boca,   scriitorii Ligya Diaconescu, Florin T. Roman, Doina Ghițescu și Ghoerghe Cărbunescu,  au susținut momentul festiv după ce, în prealabil,  Părintele Constantin Mateescu, Președintele Ligii  Râmnicu Vâlcea a binecuvântat deschiderea lucrărlor.

In 31 august 2016 Academia și-a deschis larg porțile  spre a asculta glasul celor anunțați  în programul zilei. Programul s-a desfășurat întocmai celor cunoscute prin  afișul mediatizat.

Doamna Ligya Diaconescu, Președinta STARPRESS, după cuvîntul de deschidere a trecut la lansarea Antologiei ,, Limba noastră cea română”, antologie pregătită cu migală în vederea acestui eveniment, înglobând  poeziile dedicate  limbii noastre ,, cea română”. Doamna   profesoară  Dr. Anca Serghie a prezentat expunerea ,,Alteța sa Regală Limba Română”, enumerând și subliniind rolul  tuturor   manifestărilor literare și culturale  din comunitatea românilor din U.S:A. și din Canada,   Doamna poetă, inginer Melania Rusu Caragioiu a adresat Salutul de bun găsit, mandatat,   al  Asociației Canadiene a Scriitorilor Români din Canada și a prezentat  în cinstea acestui marelui eveniment   cartea de poeme ,,Glia de aur” dedicată Plaiului strămoșesc, limbii române   și memoriei scriitorului Corneliu Leu, inițiatorul curentului slăvirii  graiului nostru.  Domnul Profesor Florin T.Roman de la Biblioteca județeană Arad a  vorbit despre cartea sa : ,,Elegii și nostalgii”, Doamna Profesoară  Gina Agapie  a lansat catea sa: ,,Zidul de zăpadă”, iar  Doamna Profesoară Nicoleta Claudia Drăgan Bucșă ne-a delectat cu: ,,Petale de rouă în dar”, creații  pline de patos, și entuziasm. Domnul avocat George G.  Echim, fondator al multor asociații de cultură și literatură brașovene și redactor la Revistele ,,Ritmuri Brașovene ” și ,,Claviaturi”  a citit mesajul urare de bun venit la această festivitate inchinatăl Limbii române, mesaj primit de la Domnul Președinte al Ligilor Naționale Române, din țară și Diaspora, Domnul Al. Florin Țene, expunând dezideratul de educare al tineretului nostru în dragostea către lieratura română și a curentului universal  de recunoaștere a geniului ,,Eminescu”.Domnul Profesor  Dr.Ion Topolog,  reputatul  filolog  a evidențiat  și a citit din poeziile   românești , mult implicate ale poetelor Ligya Diaconescu și Mariana Popoa, care au prezentat  creații într-o manieră românească , exprimând sentimente, idei, veleități, într-un limbaj  cald românesc, fără neologisme și influențe moderniste care scad valoarea unei
poezii festive.

Doamna actriță Doina Ghițescu a luat cuvântul omagiind această manifestare și subliniind importanța și impactul pe care acest Festival îl are asupra  prestigiului renumelui nostru de român pe terra și imboldul lui asupra generațiilor de autori români actuali și viitori.

În final Doamna Ligya Diavonescu a înmânat fiecărui partcipant o diplomă , specificând aportul personal al celui în cauză, privind aportul său la ,, creșterea limbii române” și a spiritualității  noastre.
Lucrările din plen fiind încheiate  ne-am întâlnit la prânzul mănăstiresc, un prânz de post, dar sațios prin măiestria  de gospodine a măicuțelor și prin binecuvântarea  locului , și după ce  unii dintre noi ne-am atins buzele de apa izvorului sacru cercetat de Preafericitul Părinte Arsenie Boca.
     
În pauza care a precedat agapa de seara  oferită de familia Profesor Popa Mariana și Ovidiu, participanții au vizitat vestita bibliotecă de documente și carte veche românească a Mănăstirii Brâncoveanu, au urcat pe muntele din vecinătate, au vizitat grotele cu puteri miraculoase , sau au parcurs o porțiune din traseul ,,Transfăgărășan” recunoscut a fi primul din lume  pentru  perspectiva sa pe terra.

Seara ne-a adunat la  Agapa care ne-a fost oferită de către familia scriitorilor Mariana și Ovidiu Popa , la reședința Domniilor lor din localitatea Vistișoara. Acolo s- au sudat și mai mult cunoștințele, relațiile de prietenie, schimbul de noutăți literare și culturale foarte importante privind trecutul, prezentul și perspectivele de viitor ale scrisului românesc, precum și puterea de a învinge obstacolele  de tot felul pe care le întâmpină un scriitor.

Impresionant  a fost momentul în care amfitrionii- gazdele  noastre,  Damna Mariana Popa și Domnul Ovidiu Popa ne-au așteptat la reședința dânșilor  putrtând costume naționale din zona Făgăraș și îmbiindu-ne de bun venit cu talgerul de pâine și sare.

Așezîndu-ne la o masă întinsă ca în povești, am gustat, pot spune, am servit copios, apoi, din bucatele alese oferite cu multă ospitalitate, gustoase și pline de savoare ale casei, care a primit peste treizeci de comeseni. Bucatele au fost subliniate cu toastări.

Ca o carte de vizită a neuitării Doamnele Ligya Diaconescu și Mariana Popa ne-au inmânat fiecăruia câte un poem aniversar al evenimentului împletit cu gingășia sentimentelor proprii adresate   poetic unei lumi întregi. Dar cum românul cântă mereu la toate ocaziile vieții sale, toți cei care s-au simțit ,,în voce” ne-au delectat prin cânece de înălțare a neamului, cîntece de pahar și  romanțe pe versuri ale scriitorilor români. Am beneficiat de asistența plăcută, mobilizatoare, inspirată a Doamnei actriței Doina Ghițescu de la Teatrul Național din București, care a subliniat prin talentul său frumusețea acestui lung și încântător moment luculic stropit din belșug.

Au cântat scriitorul, avocatul George Echim, cântărețul George Cărbunescu,  profesorul Ion Topolog și gazda noastră Ovidiu Popa.

Alternând momentele de frumos au citit la această serată din creațiile proprii scriitorii Olimpia Sava, Nadia Urian, Florin T.Roman, Victoria Fătu Nalațiu, Mariana Popa, Ligya Diaconescu, Melania Rusu Caragioiu, Rodica P. Calotă, George Echim, Sorin Radu Chiorean-Alămoreanu  și toți cei prezenți. S-au citit și s-au recitat poezii, s-a citit proză scurtă și umoristică.

Intervențiile pline de patos, de savoare, în cântec românesc de voie bună s-au desfășutat ca la o serată mioritică,  reamintind lucrările din 30, 31 august 2016, în parcul înflorit, în jurul unui brad falnic de la vila-conac a scriitrilor Mariana și Ovidiu Popa din Vistișoara .
S-a făcut schimb de cărți, de suflet curat, de simțire caldă pentru limba noastră. tradițiile noastre, graiul neaoș și costumul popular.

Venind eu din Canada, cu multe vise la această mare și amplă manifestare anuală de activitate dedicată ,,Limbii Române”, organizată de Doamna Ligya Diaconescu, Directoarea STARPRESS și prețiosul său colectiv, deși aflsem multe inainte, am fost uimită de multitudinea preocupărilor de a scrie a literaților de la noi și din Diaspora grupați sub acest for.

Internetul ne ajută să cunoaștem nume, opere, dar să întâlnești pesoana respectivă în plenul Festivalului produce o emoție în plus.  Ficare dintre noi am plecat cu amintiri de neuitat și cu suveniruri de vase din  renumita industrie casnică, vestită în lunme, vase de Horezu și  obiecte artizanale românești dăruite de Doamna Ligya Diaconescu, în amintrea momentului festiv ,,Alteța Sa Regală Limba Română”, Sâmbăta de Sus, 2016.  Unii părinți și-au adus și copiii și zic:  ,,fericiți acei copii care au fost martori la această manifestare omagială a cultului nostru pentru limba noastră- drag tezaur, care ne leagă atât de strâns în mrejele sale pe întreg globul pământesc”.

S-au împărțit cărți,  adrese, cuvinte de bucurie  și totul s-a întrerupt pentru că...
Un pădurar a alcătuit un eșafodaj de ramuri de cireș,  smicele de brad și alte lemne după arta lui, pentru un foc de tabără. Rezultatul a fost impresionant. Parcă din pământ zvâcnea un adevărat foc de artificii, de scântei care izbucneau cu pocnet de lemn printr-o jerbă scînteietoare, ca un foc sacru înalt de 5 cinci metri.

Scânteile, precum cuvitele inspirate, s-au riducat spre cerul siniliu, instelat și el. Ochii poeților priveau vrăjiți de imaginile văzute acuma și de cele proprii știute  despre  fascinația focului asupra omului. Focul acesta  aproape sacru,  cunoscut ritualnic, din bătrâni pe aceste meleaguri, foc care anunța multe evenimente , din viața omului, acest foc  cunoscut prin a transmite un mesaj altor pământeni, era aci un con de flăcări arzătoare ce se înâlța spre cer. Aerul îi absorbea jerba de scântei, care urcau și se stingeau în aer, în întunericul nopții. Curios este faptul că flăcările nu atingeau prin căldura lor nici pomii din apropiere, nici pe noi , așezați în fascinarea noastră, în roată,  în jurul lui , și nici pe Domnul Ovidiu, singurul care era mereu atent , mânuind o furcă-țapină spre a da mereu rotunjime și echilibru, vieții de scântei  echiibrului flăcărilor vrăjite,. Uimitor  era faptul cum  Domnul Ovidiu Popa a condus  în mod măiestrit  acea ceremonie de tip ancestral, până când cenușa a acoperit așa zisa vatră sacră. Am plecat cu sufletul plin de recunoțștință și frumos,  mulțumind excepționalilor noștri amfitrioni cu speranța de a ne revedea curând, în scris, și cu brațele deschise spre a-i primi la noi.

Festivalul anual al ,,Limbii noastre cea Română” prin activitatea sa de comunicări a subliniat încăodată aportul organizațiilor, organismelor, Asociațiilor de Scriitori din Canada, USA, din întreaga Diaspora și a zidului  massmedia din țară. Deasemenea și  importanța promovării a tot ce este românesc, așa cum ne zicea și regretatul scriitor Corneliu Leu în îndârjirea sa  de a șterge până la albirea completă și cea mai mică pată pe care forțele răufăcătoare au încercat să ne-o adauge, dar fără succes, în existența îndelungată  a vieții noastre de români pe plaiul carpatin și pe terra.
         
St. Constant, Canada, 3 septembrie 2016
Share:

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Promo

Postări populare